„De două mii de ani”, lansarea traducerii în limba suedeză a cărții lui Mihail Sebastian

Cartea „De două mii de ani” (1934) de Mihail Sebastian, tradusă în limba suedeză de către Inger Johansson și publicată la editura Nilsson în 2023, are lansarea oficială în Suedia în data de 22 ianuarie 2024, de la ora 19:00, la sediul Institutului Cultural Român de la Stockholm.

Invitatele evenimentului „Vremuri tumultuoase: România interbelică văzută prin ochii lui Mihail Sebastian” sunt Cecilia Hansson, scriitoare și critic literar, specializată pe cultura centrală și est-europeană, și pe Madelaine Levy, editor- adjunct al secției de cultură de la Svenska Dagbladet, unul dintre cele mai cunoscute cotidiene suedeze. Lansarea volumului este organizată cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului de către ICR Stockholm, în colaborare cu Asociația Judisk kultur i Sverige, invitată de onoare la Târgul de Carte de la Goteborg 2023, și în parteneriat cu editura Nilsson.

„De două mii de ani” este confesiunea dureroasă a unui tânăr intelectual de origini evreiești ce încearcă să-și găsească un loc în societatea românească interbelică, dar și o oglindă a unei epoci tumultuoase, ce prefigurează schimbările noii ordini de după cel de-al Doilea Război Mondial. Scandalul generat de prefața lui Nae lonescu la romanul „De două mii de ani” a făcut ca autorul, discret plasat până atunci pe scena literară să ajungă brusc în centrul atenției. Dezbaterea dintre Cecilia Hansson și Madelaine Levy se va concentra asupra problematicii romanului, discutând pe larg despre România interbelică, contextul istoric și ideologiile vremii.

„Uluitor de relevantă pentru vremurile noastre. Ceea ce este sinistru în „De două mii de ani” este atmosfera apăsătoare care prevestește sistemul autoritar din România și stigmatizarea evreilor români, chiar dacă romanul a fost publicat înainte ca fasciștii să ajungă la putere. Singurul lucru la care mă pot gândi este faptul că Mihail Sebastian ne aduce o mărturie ce depășește granițele generaționale” - New York Times Review of Books.

„O ilustrare elegantă, onestă și înfiorător de diminuată a ceea ce înseamnă să fii martor la proliferarea nerezonabilă a violenței” - Paris Review

Mihail Sebastian (născut Iosif Hechter) face studii universitare de drept și filosofie la Bucuresti. A debutat în literatură în 1932 cu un volum foarte scurt, ”Fragmente dintr-un carnet găsit”, apoi în același an a publicat un volum de nuvele, ”Femei”. A publicat mai multe romane, ”Orașul cu salcâmi” (roman al adolescentei, 1935), ”Accidentul” (roman de dragoste, 1940), influențate de Marcel Proust, Gustave Flaubert și de alți romancieri francezi. În anul 1934 publică un alt roman, ”De două mii de ani”, de această dată despre ce înseamnă să fii evreu în România. Cartea a dobândit o celebritate nedorită, mai ales în urma prefeței semnată de magistrul lui Sebastian și al generației Criterioniste, profesorul Nae Ionescu. Prin legislația antisemită de la începutul anilor ’40, i s-a interzis să mai funcționeze ca jurnalist și i se retrage și licența de avocat pledant. Reprezentarea pieselor sale a fost interzisă din cauza faptului că era evreu. Încetează din viață în anul 1945, în urma unui accident de mașină. „Jurnalul 1935-1944” lui Mihail Sebastian este tradus în limba suedeză de către Inger Johansson și publicat la editura h:ström în 2019.

Citește pe Antena3.ro

Michelangelo a pictat o femeie bolnavă de cancer în Capela Sixtină. Experţii lansează o nouă teorie revoluţionară

Cecilia Hansson este scriitoare, poetă, jurnalistă și traducătoare. A debutat în anul 2002 cu volumul de versuri ”Revbensdagar, morgnar”. A lucrat ca jurnalist la Societatea Suedeză de Radiodifuziune și a colaborat la diferite ziare ca jurnalist literar. Printre cărțile publicate se numără ”Hopplöst, men inte allvarligt. Konst och politik i Centraleuropa/ Fără speranţă, dar nu grav. Arta şi politica în Europa Centrală” (Natur&Kultur, 2017), o colecţie de interviuri cu unii dintre cei mai importanți intelectuali ai Europei Centrale și de Est printre care Herta Müller, Péter Nádas, Marina Abramović, Michael Haneke și Mircea Cărtărescu. Este laureată a premiului Marin Sorescu 2019. Cea mai recentă carte publicată este „Snö och potatis/ Omăt și cartofi” (Natur och kultur, 2021), un roman despre relația dintre mamă și fiică, dar și despre traumele generaționale ale unei familii cu rădăcinile în Tornedalen, regiune geografică în nordul Suediei și Finlandei.

Madelaine Levy este o scriitoare și jurnalistă suedeză. Levy a lucrat ca redactor-șef la revista Bon între anii 2006-2011 și, începând cu 2015, a lucrat ca redactor de cultură la unul dintre cele mai prestigioase cotidiene din Suedia, Svenska Dagbladet. În prezent, Levy este director adjunct la secția de cultură în cadrul Svenska Dagbladet. Printre cărțile publicate se numără „Jag minns/ Îmi amintesc”, împreună cu Peter Englund, istoric și membru al Academiei Suedeze. Această carte este o antologie care adună gândurile și amintirile din copilărie ale cititorilor Svenska Dagbladet care au răspuns la întrebarea cotidianului „Care sunt amintirile tale de neuitat din copilărie?”. Răspunsurile primite au creat o țesătură ce ilustrează societatea suedeză a anilor 50, țesătură atent curatoriată de către Madelaine Levy.