Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Din 1972, de cand lucreaza in redactia revistei Magazin istoric, Ioan Lacusta (altminteri prozator "desantist" din generatia lui Mircea Nedelciu, un mucalit dotat deopotriva cu simt moral si ironie bonoma, cu lirismul cenzurat de concluzii sarcastice, duios resemnate) a umblat temeinic prin biblioteci si arhive, publicand sute de pagini inedite din memorialistica unor diplomati, politicieni, istorici etc.
Memoria unora - prezentul altora Din 1972, de cand lucreaza in redactia revistei Magazin istoric, Ioan Lacusta (altminteri prozator "desantist" din generatia lui Mircea Nedelciu, un mucalit dotat deopotriva cu simt moral si ironie bonoma, cu lirismul cenzurat de concluzii sarcastice, duios resemnate) a umblat temeinic prin biblioteci si arhive, publicand sute de pagini inedite din memorialistica unor diplomati, politicieni, istorici etc. Dupa ce a croit intr-o maniera eficienta si atractiva, la granita dintre gazetarie, istoriografie si documentaristica, inca vreo doua-trei volume-colaj din istoria moderna a Romaniei, Ioan Lacusta publica acum la Albatros (De la o Unire la alta. Memorie sau memorialisti. 1859-1918) si la Curtea Veche (Timpul iluziilor) doua carti cu extrase din manuscrise evocative, majoritatea inedite, prin care defileaza inaintea paseistelor noastre asteptari Carol I, Ferdinand, Elena Vacarescu, Regina Elisabeta, socialismul de la Viata Romaneasca, Regina Maria si Iuliu Maniu, Titulescu, Ionel Bratianu, Al.I. Cuza si Tatarescu, Iorga, Barbu Stirbey, C.A. Rosetti si Argetoianu, Marghiloman, P.P. Carp, Brociner, Gafencu, Armand Calinescu si multi altii. Simpla schita biografica a semnatarilor da seama de ponderea si anvergura notatiilor, chiar si atunci cand interesul lor pare limitat, arhisubiectiv, rezumat la chestiuni familiare s.a.m.d.: Al. Papadopol-Calimah (1833-1898, ministru de Externe si al Cultelor, 1865-1868), Th. C. Vacarescu (1842-1913, maresal al curtii regale din 1873 in 1882, ministrul plenipotentiar al Romaniei la Bruxelles - 1882, Praga - 1884, Roma, 1885, Viena - 1886), Ghe. D. Palade (1858-1903, "robul pocait si fanatic al lui Ionel Bratianu", dupa cum il vede I.G. Duca, fost ministru, intre 1898-1902, al Domeniilor, Justitiei, Finantelor si Internelor), Al. Iacovachi (1876-1955, secretar de legatie la Berlin, Berna, Varsovia, ministru plenipotentiar la Varsovia, legat tot de Ionel Bratianu), G. T. Kirileanu (1872-1960, conducatorul Bibliotecii Palatului Regal din 1906 in 1930), plus Artur Gorovei, V.A. Urechia, N. M. Condiescu, Al. Lascarov-Moldoveanu, Savel Radulescu s.a. Ce sa alegi spre a deschide gustul lecturii? Retorica inflacarat-romantica, de sorginte heliadesca, a lui Th.C. Vacarescu ("in aceasta atmosfera de nationala izbanda ma intorsei in tara, din care plecasem copil si ma intorceam flacau de 17 ani, cu mintea si inima pline de juvenil si patriotic entuziasm")? Perchezitia facuta de procuratura acasa la Mihail Sadoveanu la 19 martie 1907 (v. Jurnalul lui Artur Gorovei), scriitorul fiind banuit de influenta subversiv-bolsevizanta? Detalii de atmosfera precum: "1 mai 1918. Fusei de vazui pe Delavrancea pe catafalc. Coroane de flori naturale, multe. Pe panglica aceleia de la Octavian si Eugen Goga era scris: Noapte buna, nene Barbule" (N. M. Condiescu)? Sau mai degraba intrebarile lui I. Lapadatu, inspector scolar aradean la 1936, crancen de actuale: "Avem bogatii nenumarate si suntem mai saraci ca oricine. Am putea hrani 60 de milioane de locuitori si nu hranim nici 18. Cheltuim totdeauna mai mult decat castigam. Traim o viata de stat asa de mizerabila, ca toata lumea ne cunoaste ca o tara a tuturor posibilitatilor, o Californie unde strainii si snapanii traiesc ca in sanul lui Avram pe umerii unui popor indelung rabdator, o tara care traieste din expediente, o tara fara viitor..." Mai bine ma opresc aici.
|
| ||
Emil Panaitescu, 1945, Legatia Romaniei La Vatican |
Citește pe Antena3.ro
