"Optimistul este un pesimist neinformat" spune un proverb amuzant. Dar poate la fel de amuzant ar fi să vedem cele două faţete ale aceluiaşi lucru. Doamnelor şi domnilor, dăm cuvântul autorilor...
GHIDUL PESIMISTULUITipic, nu-i aşa? Când ne-a venit ideea acestei cărţi, nu ne-am închipuit altceva decât un lejer periplu pe vastul ocean al documentarii, plutind printre resturi şi fragmente de idei naufragiate şi visuri uitate, culegând câteva date amărâte şi jalnice citate, pentru a demonstra că viaţa nu-i deloc atât de al naibii de minunată pe cât ar vrea amicii noştri optimişti să ne convingă că e.
Ar fi trebuit să ştim că nu avea să fie un voiaj uşor. Abia ce am pornit la drum, cu un vânt firav suflându-ne în pânze, când în rândul echipajului au izbucnit ciorovăieli şi ciondăneli. În vreme ce pluteam în derivă, abătuţi, drept în ochiul unei furtuni de nemulţumire, fiecare era pe cont propriu.
Aşa că iată aici - după ce cu greu am evitat o revoltă la bord - Ghidul pesimistului. Deşi conţinutul sau vă va oferi poate o palidă satisfacţie, sperăm că, înmărmuriţi de absenţa preferaţilor dvs. şi enervaţi de arbitrariul categoriilor alese, vă veţi distra, citindu-l, la fel de puţin cum ne-am distrat noi scriindu-l.
GHIDUL OPTIMISTULUI
Vă vine să credeţi că, pentru fiecare lucrare ştiinţifică pe tema fericirii, există mai mult de o sută scrise despre depresie? Dar ce-o fi în neregulă cu oamenii aceştia? Oare soarele nu răsare şi pentru ei în fiecare dimineaţă? Păsările nu cântă, florile nu înfloresc şi pentru pesimişti?
Îndemnaţi la acţiune de această revoltă, am scris Ghidul Optimistului - o lucrare îndelung documentată şi splendid realizată, menită să demonstreze că aceşti mineri cu mutre acre ai disperării sapă de atâta vreme într-un loc greşit. Dacă ar şti unde să sape, minerii aceştia ar descoperi că exact sub bocancii lor vechi şi murdari se află o mină fără fund, plină-ochi de filoane şi pepite scânteietoare, care celebrează viaţa.
Cu grijă infinită, cu bucurie nemăsurată şi cu încurajarea extraordinarului nostru editor, am cântarit şi lustruit pentru dvs. preţioasele giuvaieruri găsite, încercându-le când pe faţă, când pe dos, mutându-le de colo-colo, cizelându-le pe unele, renunţând la cele imperfecte. Aşa cum veţi vedea, le-am păstrat doar pe cele mai strălucitoare, fiecare fiind pus în valoare de o montură ideală, astfel încât nu doar să le reliefeze pe cele din jur, ci să alcătuiască, împreună, un ansamblu minunat.