SUSPANS/Un ghem de minciuni, de David Ignatius

Toţi au interesul să se susţină unii pe alţii, într-o concordie plăcută, astfel încât tirajele de milioane de exemplare să se vândă rapid şi cu un succes financiar uriaş. S-a întrebat cineva vreodată de ce în Europa lucrări de acest gen nu aduc profiturile de dincolo de Ocean? Am să răspund, poate, altă dată, la această întrebare. Evident, câştigă şi cititorii. Lor li se propun cărţi bine scrise şi cu o intrigă de fiecare dată mai ingenioasă.

PRIMEJDIE IMINENTĂ
"Un ghem de minciuni" de David Ignatius nu face excepţie de la această regulă. Acţiunea romanului se desfăşoară în diferite locuri de pe mapamond – Washington, Berlin, Amman, Tripoli, Nicosia etc. (Fac o paranteză: în urmă cu vreo zece ani, deoarece acţiunea unuia dintre thrillerele mele se desfăşura în mai multe ţări, un critic literar care se consideră important îmi reproşa mutarea acţiunii dintr-o ţară în alta; după cum se vede, la alţii se poate!) O reţea teroristă, condusă de cineva supranumit Suleiman Magnificul, organizează atentate cu maşini-capcană, în diverse oraşe din Europa. Aceste evenimente soldate cu multe victime sunt doar o pregătire pentru detonarea unor bombe bacteriologice sau nucleare pe teritoriul SUA. Primejdia e iminentă. Pentru a o contracara, Roger Ferris, un angajat CIA are o idee genială: din moment ce reţeaua Al-Qaeda, responsabilă de evenimentele sângeroase, nu poate fi penetrată, se încearcă o altă variantă: compromiterea şefului ei.

DEZNODĂMÂNT
O minciună bine ticluită îl plasează pe Suleiman Magnificul, conducătorul reţelei, într-un ins racolat de CIA. Momeala e muşcată cu undiţă cu tot. Dar întreaga poveste e dusă la bun sfârşit de Hani, şeful inteligent şi elegant al serviciilor secrete iordaniene. Fără implicarea acestuia, ingeniosul plan ar fi eşuat. Fiindcă în lumea musulmană e greu să te insinuezi: Ocidentul şi Orientul apreciază alte valori.
Românul are un deznodământ mai presus decât împotrivirea la terorism. Ferris şi iubita sa rămân în spaţiul  musulman. Poate că asta e şi rezolvarea unui conflict de veacuri fără număr: acceptarea de a fi oameni pe aceeaşi planetă.
Leonardo Di Caprio e protagonistul unui film realizat după acest roman de succes – iată încă unii care câştigă de pe urma unor romane thriller&mistery –, actori, scenarişti, producători. Rulează şi la noi. Merită să-l vedeţi – nu numai pentru că vizionarea lui aduce profituri şi proprietarilor de cinematografe. E vorba de un fenomen la scară mondială pe nedrept ignorat de elitişti de duzină.

"Ignatius îl egalează pe Graham Greene în ceea ce priveşte cunoaşterea spionajului şi a sufletului omenesc"
Publishers Weekly

"Ignatius mai are de aşteptat până când să fie comparat cu Graham Greene (...). S-a întrebat cineva vreodată de ce, în Europa, lucrări de acest gen nu aduc profiturile de dincolo de Ocean? Am să răspund, poate, altă dată, la această întrebare. Evident, câştigă şi cititorii"
George Arion

Biografie

David Ignatius s-a născut la 26 mai 1950 şi este absolvent al St Albans School, Harvard College şi King’s College, Cambridge. Editorialist al cotididianului The Washington Post, a scris despre activitatea CIA şi despre problemele Orientului  Mijlociu timp de 25 de ani. A publicat articole în numeroase ziare americane.

Stratagema perfectă

Cadavrul lui James Borden nu era perfect, dar se apropia foarte mult de perfecţiune. Jumătatea superioară a corpului era musculoasă, deşi burta începuse să i se cam lase şi avea un început de chelie în vârful capului. Apoi a ieşit la iveală şi că avea un testicul nescoborât în scrot. Dar cu cât Hoffmann se gândea mai mult la aceste imperfecţiuni, cu atât era mai mulţumit de ele: erau nişte detalii cu adevărat omeneşti, mulţumită cărora  înşelătoria avea să fie credibilă. Stratagema perfectă trebuia să aibă şi câteva cusururi.