
Publicul este invitat la o seară specială care îmbină muzica de cameră cu povestea, într-un demers artistic care explorează tema universală a timpului. Evenimentul oferă prilejul de a-i asculta pe Cristina Tegzeșiu (oboi), Albert Moisi (fagot), Paul Ionescu (pian) și Oana Manițiu (narator).
Concertul propune o incursiune narativă și sonoră într-un spațiu în care timpul nu este măsurat, ci simțit. Muzica devine limbajul prin care trecutul, prezentul și visarea se întâlnesc.
Trei instrumente muzicale – oboi, fagot și pian – vor construi un dialog contrapunctat de intervențiile narative care leagă momentele muzicale de ambianța creată. Rezultatul este un spectacol intim, care invită la reflecție și emoție.
Programul muzical traversează mai multe epoci și stiluri, de la melancolia barocă a lui Albinoni, la eleganța lui Fauré, la energia modernă a lui Poulenc și la pasiunea tangoului reinterpretată de Piazzolla, lirismul lui Rolf Løvland și rafinamentul cinematografic al lui Alan Silvestri.
Vedeta cartografică a serii este „Harta cerului”, o impresionantă cartografiere a bolții cerești, cu accent asupra emisferei sudice. Publicată de Frederick de Wit în Amsterdam, în jurul anului 1670, aceasta prezintă atât constelațiile, cât și legătura lor cu semnele zodiacale, reflectând fascinația epocii pentru astronomie și astrologie. Lucrarea include reprezentări ale principalelor teorii astronomice din secolul al XVII-lea – de la Copernic și Ptolemeu la Tycho Brahe. În Muzeul Hărților există o amplă decorație inspirată de această hartă complexă; este vorba despre o pictură, realizată pe pânză și ulterior aplicată pe unul dintre plafoane, ca parte a eforturilor de a adapta clădirea la destinația sa de a găzdui colecția cartografică.
