De ce ne fascinează poveştile cu vampiri

Maşina de marketing a Hollywoodului scoate pe bandă rulantă filme cu prinţi ai nopţii, iar milioane de oameni se încolonează ca hipnotizaţi în faţa cinematografelor. "Saga Amurg/ Twilight" este cel mai grăitor exemplu de pe marele ecran (cu încasări de 2,4 miliarde de dolari), la fel cum producţia "True Blood", difuzată în România la HBO, se află în top la capitolul seriale de televiziune.

Previzibil, celor trei pelicule din seria Amurg li se vor adăuga cel puţin încă două, după cum au anunţat reprezentanţii Summit Entertainment. Filmările la ultima parte a seriei, "The Twilight Saga: Breaking Dawn", vor demara în toamnă. "Tabloul" nu ar fi complet fără legăturile invariabile cu mitul domnitorului român Vlad Ţepeş. De această dată, "vrăjitorii" din Cetatea Filmului au comandat un studiu genealogic din care a reieşit, convenabil, că actorul principal al seriei Twilight, seducătorul Robert Pattinson, se înrudeşte cu "vampirul" de pe meleaguri transilvane.

Industria cărţii face la rândul ei bani frumoşi de pe urma romanelor de gen. Conform unor date furnizate de Diverta, în primele cinci luni ale acestui an, românii au cumpărat peste 6.000 de volume care au ca subiect vampirii. În toată lumea, romanele "Twilight" scrise de Stephenie Meyer s-au vândut în peste 100 de milioane de copii. Dincolo de motivaţia istorică, există şi explicaţii de natură psihologică ale acestei atracţii faţă de legendele cu vampiri. Psihologul Aurora Liiceanu este de părere că "fascinaţia faţă de vampiri, ca şi faţă de supranatural este firească, aşa cum este firească fascinaţia faţă de poveşti şi întâmplări care depăşesc înţelegerea noastră, cărora nu le găsim cauze explicabile raţional.

Raţiunea are limite care oferă imaginaţiei teren. Copiii sunt mai aproape de imaginaţie, nu au o demarcaţie clară între real şi imaginar şi de aceea poveştile «clasice» sau cele moderne - tehnologia creează personaje noi - sunt pentru ei extrem de atractive. Adulţii şi ei rămân atraşi de mister, de senzaţional, de orori şi miracole, de acel univers larg în care fantasmele nu au graniţe. Mecanismul psihologic este cel al atracţiei faţă de necunoscut". De altfel, în America, "isteria" adolescenţilor este secondată de entuziasmul părinţilor lor, admiraţie cultivată în cadrul unor cluburi de carte şi film.

Un aspect exploatat din plin de industria divertismentului este şi faptul că, în percepţia maselor, legenda are câştig de cauză, nu adevărul istoric. Lucru observat şi de istoricul francez Jacques Le Goff, care a exemplificat acest lucru raportându-se la legenda lui Jeanne d'Arc. "Legendele păstrează incredibilul, care atrage şi uimeşte omul. Ele aduc o lume tipică poveştilor şi nu cea a unei scriituri academice", precizează Aurora Liiceanu.

În ceea ce priveşte romanele semnate de Stephenie Meyer, "fenomenul pop cultură declanşat de autoare este unul iubit de adolescente, fete între 12 şi 16 ani, care sunt frământate de trăirile lor erotice, dar neaccentuată fiind latura sexuală, când în ele se trezeşte nevoia de a cunoaşte, explora iubirea. (...) Iubirea dintre un vampir - «vegetarian», nu bea sânge uman - şi o fată reia tema complicaţiilor pe care le aduce îndrăgostirea în psihicul feminin înainte de a deveni femeie. Fantasmele, trăirile, introspecţia, sentimentele analizate, imaginaţia, conflictele interioare, romantismul, trăirile secrete, toate acestea au o mare intensitate, ceea ce atrage adolescenţii şi mai ales fetele, care se caută, se explorează. Contează mult şi contagiunea socială foarte mare la aceste vârste", subliniază Liiceanu.

Nu trebuie neglijat "aspectul creşterii componentei iraţionale a tinerilor de astăzi - şi nu numai a lor - care psihologic se asociază cu cultul celebrităţii, a dorinţei de a ieşi din anonimat, a gândirii pozitive, a ideii că fiecare este erou, că purtăm în noi un potenţial de supranatural, de mister".

De asemenea, în romanele lui Stephanie Meyer, Aurora Liiceanu identifică, la fel ca în lumea virtuală a internetului, construcţia unei comunităţi virtuale a vampirilor: Meyer aminteşte de vampirii români care au fost învinşi de alt clan numit Voluri, fondat de Aro, cu locul în Volterra, un mic oraş din Toscana, Italia.

Tânăra generaţie, tributară în mare parte lumii virtuale a internetului, este fascinată de lumea vampirilor, "pentru că în mod simbolic şi totodată inconştient se regăseşte în ea", este de părere psihologul Georgeta Ghinea: "Şi ei trăiesc noaptea, ascunzându-şi identitatea în spatele tastaturii. În lumea lor se poate orice. Nu există refuz, respingere, pierdere. (...) Când sunt nevoiţi să se confrunte cu viaţa reală, cu lumea plină de neprevăzut şi pierdere, ei nu posedă instrumentele necesare pentru a se descurca. Instrumentele cu pricina ar putea fi curajul, voinţa, rezistenţa la frustrare, încrederea de sine, aceasta fiind o latură a fenomenului care ar trebui să ne preocupe ca părinţi ai lor, ca educatori, ca formatori lucizi. Refuzul este trăit ca respingere, iar respingerea erodează în ei tocmai stima de sine, care nu le-a fost predată în şcoli şi, cel mai trist, nici în familie. Sunt tineri lipsiţi de iubire, astfel încât nu au ce dărui. Sunt lipsiţi de viaţă, sunt vampirizaţi".

Lumea virtuală, a fanteziei, este un refugiu din calea lumii reale, greu de suportat uneori: "Lumea în care sentimentele, emoţiile sunt complexe şi schimbătoare, la fel ca omul care se schimbă până moare, reprezintă pentru internauţii de noapte realitatea ostilă. Nu se pot confrunta cu toate aceste pierderi, riscând să trăiască autentic", subliniază Georgeta Ghinea. Pentru unii, vampirii reprezintă "doar o legendă care vinde", iar pentru alţii, "un mit plin de înţelesuri şi semnificaţii pentru viaţa reală, pentru lumea plină de pericole care sfârşeşte prin moarte".

Psihologul Georgeta Ghinea este de părere că, "în ambele cazuri, ideea este surprinsă şi redată în societate de producţiile americane de film, iar industria cinematografică americană, în mod special, livrează unui anumit public exact ceea ce are nevoie, mesajul transmis fiind simplu. Iubirea e cea care poate face legătura între cele două lumi. Care le poate împăca. Care stinge războiul şi pune capăt luptei".