x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Generaţia aşteptată vrea reformarea cinematografiei

0
Autor: Maria Sârbu 24 Mar 2009 - 00:00

O altă scrisoare adresată ministrului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, dar şi Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC), a fost semnată de un grup de cineaşti, majoritatea tineri şi care se află "pe val".



"Generaţia aşteptată" (aşa pare că le place să li se spună acelor cineaşti, care s-au remarcat în ultimii ani cu producţiile lor cinematografice) susţine demersul lui Cristian Mungiu în ceea ce priveşte reformarea CNC-ului şi crearea unei strategii pentru filmul românesc. Astfel, 22 de cineaşti au semnat o scrisoare, făcută public duminică, adresată atât ministrului Culturii Theodor Paleologu, cât şi CNC-ului, în care se arată că analiza şi sugestiile lui Cristian Mungiu făcute după ultima sesiune a Concursului de proiecte cinematografice "oferă argumentele necesare pentru iniţierea unei reforme radicale a CNC şi pentru redefinirea sa ca element central al politicilor de stat în favoarea filmului românesc".

STRATEGIE
Printre adresanţi se numără Alex Baciu, Thomas Ciulei, Marian Crişan, Radu Muntean, Călin Netzer, Corneliu Porumboiu, Răzvan Georgescu, Ada Solomon, Alexandru Solomon, Cătălin Mitulescu, Florin Iepan, dar şi Stere Gulea sau Velvet Moraru, care spun că, în ceea ce priveşte derularea concursului de proiecte cinematografice, se impune regândirea profundă, de substanţă, a felului în care CNC poate să asigure "o viziune amplă şi de perspectivă asupra dezvoltării cinematografiei române". În opinia semnatarilor scrisorii, demersul urmăreşte "o reconfigurare globală a sistemului instituţional pus în slujba potenţialului cinematografic românesc în ansamblul său, nicidecum promovarea unor interese reducţioniste". Ei solicită ca autorităţile competente să-şi asume "responsabilitatea administrativă activă, care le revine în reglarea disfuncţionalităţilor semnalate şi să ofere expertiza necesară punerii în practică a sugestiilor făcute de grupul de semnatari".
Scrisoare deschisa

In atentia Ministrului Culturii, Cultelor si Patrimoniului National Centrului National al Cinematografiei

Subsemnatii dorim sa ne manifestam sustinerea pentru demersul lui Cristian Mungiu, manifestat in urma ultimului concurs de proiecte organizat de CNC. Consideram ca, pornind de la descrierea unor grave disfunctionalitati in derularea acestui concurs, atat analiza cat si sugestiile dlui Mungiu ofera argumentele necesare pentru initierea unei reforme radicale a Centrului National al Cinematografiei si pentru redefinirea sa ca element central al politicilor de stat in favoarea filmului romanesc.  Consideram ca, pentru o functionare eficienta si pragmatic viabila a acestei institutii trebuie sa se porneasca de la analiza nevoilor specifice actuale ale momentului cinematografic, nu de la nevoi identificate in mod general sau de la perpetuarea unei organizari structurale si a unor practici executive care corespund unei epoci deja depasite si care se dovedesc astazi insuficiente si contraproductive.

In acest sens, sustinem:
Restructurarea Centrului National al Cinematografiei si convertirea lui intr-o structura  administrativa capabila sa puna la punct, sa promoveze si sa aplice o viziune de ansamblu asupra politicilor culturale ce privesc filmul romanesc, viziune care sa depaseasca simpla gestionare a fondului cinematografic. Nu e nevoie de crearea unor noi entitati care sa gestioneze derularea concursului de proiecte, dar se impune regindirea profunda, de substanta, a felului in care CNC poate sa asigure o viziune ampla si de perspectiva asupra dezvoltarii cinematografiei romane.

Impunerea transparentei pe parcursul intregii proceduri de acordare a creditelor de catre CNC, cu implicatiile de rigoare in reformularea unor paragrafe din Legea Cinematografiei precum si din Regulamentul de concurs, astfel incit deciziile comisiilor de selectie sa se faca in conditiile unei concurente loiale, care sa favorizeze valoarea si nu raportarile cantitative sau interesele de grup.

Implicarea statului roman intr-o politica activa de incurajare, finantare si promovare a filmului si industriei cinematografice din Romania, pe masura valorii trecute si prezente a cinematografiei romanesti si mai ales in rezonanta cu rezultatele obtinute de filmele romanesti in ultimii ani si a beneficiului de imagine adus Romaniei de acestea.

De asemenea, este necesar sa precizam ca acest demers urmareste o reconfigurare globala a sistemului institutional pus in slujba potentialului cinematografic romanesc in ansamblul sau, nicidecum promovarea unor interese reductioniste.

In fine, solicitam ca autoritatile competente sa-si asume responsabilitatea administrativa activa care le revine in reglarea disfunctionalitatilor semnalate si sa ofere expertiza necesara punerii in practica a sugestiilor facute de grupul de semnatari.

Atasam acestei scrisori documentul "O strategie pentru cinematografia romana", prezentat MCC si CNC in luna mai 2008 si care este, in continuare, extrem de actual.

20 Martie 2009

ALEX BACIU
THOMAS CIULEI
MARIAN CRISAN
RAZVAN GEORGESCU
TUDOR GIURGIU
STERE GULEA
HANNO HOFER
FLORIN IEPAN
CATALIN MITULESCU
DANIEL MITULESCU
VELVET MORARU
RADU MUNTEAN
BOGDAN MUSTATA
OLEG MUTU
CALIN NETZER
CORNELIU PORUMBOIU
ANCA PUIU
RAZVAN RADULESCU
ADRIAN SITARU
ADA SOLOMON
ALEXANDRU SOLOMON
TUDOR VOICAN

O STRATEGIE PENTRU CINEMATOGRAFIA ROMANA


Cinematografia romana, prin succesele repurtate in ultimii ani, a devenit principalul promotor al imaginii Romaniei in lume.

Succesele internationale au fost insa obtinute in ciuda faptului ca Romania are cea mai scazuta rata de intrare in cinematografe din Europa (0.13 filme/cap locuitor fata de media europeana de 1.9), cel mai mic numar de ecrane de cinema la mia de locuitori, printre cele mai crescute rate de piraterie audio-video si ca nu exista masuri legislative care sa determine investii private in productia sau distributia de film.

Mai presus de chestiunile concrete de natura organizatorica si legislativa, lipsesc inainte de toate o viziune culturala, o strategie coerenta si un plan de masuri pe termen mediu si lung care sa puna in valoare succesele cinematografiei romane si sa asigure continuarea lor pe fondul imbunatatirii conditiilor de productie si de vizionare.

Masuri luate in diferite tari europene care actioneaza respectind aceleasi cerinte legislative ca si Romania, ne indreptatesc sa credem ca acolo unde exista vointa politica si pricepere manageriala, rezultatele nu intirzie sa apara.

Consideram ca principalele directii de lucru trebuie sa fie :

1.    O institutie care sa asigure o administratie si un tip de management adaptat si eficient cinematografiei din Romania. Restructurarea Centrului National al Cinematografiei.

In prezent CNC actioneaza in principal ca un gestionar al fondului cinematografic prin concursurile de proiecte - preocupat sa respecte cerinte formale prevazute in legislatie, asa cum este si firesc.  In structura sa actuala CNC nu raspunde insa dinamicii de dezvoltare a cinematografiei romanesti si nu este adaptat adevaratului sau ritm de expansiune (construirea unui sistem amplu si durabil de finantare, care sa serveasca tuturor cineastilor, indiferent de virsta, recistigarea publicului autohton, intarirea si stabilizarea industriei prin promovarea unor masuri fiscale care sa atraga producatorii straini in Romania, consolidarea unui serviciu de marketing pentru tara si strainatate, consolidarea unei expertize pe problematica obtinerii fondurilor europene si a dezvoltarii unor programe care sa permita exploatarea patrimoniului de film romanesc, dar si stimularea talentelor emergente). Consideram ca CNC ar trebui sa devina principala structura care sa asigure un  leadership eficient al cinematografiei, sa identifice problemele de fond care apar si sa propuna masurile legislative si manageriale care sa conduca la rezolvarea lor, in colaborare strinsa cu ceilalti actori institutionali ai sistemului cinematografic national.

2.    Cresterea numarului de sali de cinematograf. De la peste 450 de Sali inainte de 1989, s-a ajuns ca acum in Romania sa fie mai putin de 50 de sali de cinematograf. 87% din subiectii de peste 18 ani chestionati de CURS anul trecut nu au vazut niciun film vreodata intr-o sala de cinema. Este prioritara identificarea acelor masuri legale care sa conduca la sporirea numarului de sali in care sa poata avea lor proiectie cinematografica in Romania. O suta de sali de cinematograf functionale ar trebui sa constituie un obiectiv minimal pe termen scurt. Sint necesare si imperative identificarea unor forme de sprijin financiar pentru masuri legate de imbunatatirea dotarilor tehnice existente in salile vechi, trecerea la proiectie digitala, pentru crearea unei retele de sali la nivel national care sa difuzeze cu precadere film european si de arta, precum si restructurarea cinematecii in asa fel incit programele ei sa se extinda si afara Bucurestiului.

3.    Acordarea de facilitati fiscale pentru activitatile de productie, distributie si difuzare de filme. Investitiile private in productia de film, in construirea, modernizarea sau utilarea de sali de cinematograf precum si in distributia de film sint esentiale pentru o dezvoltare ne-dependenta de stat a acestui sector. De aceea consideram ca, date fiind beneficiile de imagine deosebite aduse Romaniei de catre cinematografie, acordarea de facilitati fiscale investitorilor in aceste domenii e o investitie in promovarea Romaniei pe plan extern.

4.    Programe de educatie vizuala. Circa 80% din tinerii de 18 ani din Romania nu au vazut vreun film in sala de cinematograf. Educatia scolara nu include filmul sau artele vizuale printre materiile de interes general. 80% din cota de piata a difuzarii de filme in Romania e acaparata de filmele americane. Nu exista acces la filme de cinemateca la nivel judetean, nu exista o retea regionala de cluburi de film. Nu exista o retea de cinematografe aparte care sa prezinte un alt gen de filme decit cele comerciale. Obieceiul vizionarii de filme in sala de cinematograf a scazut constant in Romania, numarul de specatatori scazind de la peste 20 de milionane in 1989 la mai putin de 3 milioane in 2007. Fara masuri care sa stimuleze interesul pentru film prin educatie, perspectiva cresterii numarului de spectatori in Romania nu are nici o baza.

5.    Implicarea posturilor de televiziune in sprijinirea cinematografiei nationale. Continuarea participarii televiziunii publice in finantarea productiilor cistigatoare ale concursului CNC precum si stabilirea unor reguli de programare a filmelor in primetime la televiziuni care sa avantajeze si cresterea frecventei de mers la cinematograf. Modelul francez este cel mai relevant, se aplica tuturor televiziunilor generaliste si presupune nedifuzarea de filme in serile de miercuri si vineri

6.    Programe de specializare in meserii cinematografice. Nu exista in Romania forme legale de scolarizare sau specializare pentru meseriile cinematografice, de la producator sau masinist si pina la manager de sala. Cuvintul de ordine este calificarea la locul de munca. Sint necesare programe de educatie si specializare pentru toate aceste meserii, altfel trecerea salilor de cinematograf in administrare locala sau judeteana fiind un pariu pierdut din start.

7.    Masuri anti-piraterie. In Romania, rata pirateriei atinge cote foarte mari pe fondul apatiei totale si a lipsei de masuri privind limitarea fenomenului si a unor programe educative care sa conduca la promovarea mesajului ca pirateria este furt.

8.    Fonduri pentru promovare si training, fonduri regionale si de dezvoltare. In promovarea filmului romanesc in strainatate dar si pe plan national, Romania investeste mai putin decit majoritatea statelor est-europene. Crearea unor fonduri si programe care sa permita accesul celor interesati la fonduri de promovare, training, dezvoltare si crearea unor fonduri regionale de catre autoritati locale ar putea debarasa structurile statului de aceste obligatii si asigura celor interesati cadrul organzatoric si logistic precum si fondurile necesare implinirii acestor cerinte.

9.    Masuri pentru stimularea productiei de film strain in Romania. Date fiind masurile legislative adoptate de tarile invecinate, Romania risca sa devina o tara neatractiva pentru realizarea de filme straine pe teritoriul ei. Acordarea unor facilitati fiscale producatorilor straini care opteaza pentru realizarea de filme in Romania ar stimula deopotriva economia romaneasca (export de forta de munca fara relocare si export de servicii executate local) cit si productia de film autohtona (in special prin consolidarea infrastructurii).

10.    Masuri pentru salvarea Arhivei Nationale de Film. In prezent, ANF functioneaza cu un buget care nu-i permite investitii majore in restaurarea si conservarea filmelor din patrimoniu. Nu exista sisteme de arhivare digitala, ANF nu are un program de auto-prezentare online si nu exista nicio strategie coerenta pentru restaurarea si salvarea unor importante opere ale filmului romanesc.


Citeşte mai multe despre:   arte,   national,   romania,   film,   masuri,   filme,   sali,   cinematograf,   cinematografiei

 



Mai multe titluri din categorie

A fost ziua lui Eminescu. Ziua Culturii Naționale, 15 ianuarie 2021

A fost ziua lui Eminescu. Ziua Culturii Naționale, 15 ianuarie 2021
Galerie Foto Oricât de complicat este să sărbătorim Ziua Națională a Culturii în România și să dăm amploare unor evenimente artistice și culturale dedicate marelui poet universal Eminescu, în vremuri de pandemie,...

Magdalena Popa Buluc în dialog cu George Banu: „Covid-ul afectează nu doar plămânii, ci și… spiritul”

Magdalena Popa Buluc în dialog cu George Banu: „Covid-ul afectează nu doar plămânii, ci și… spiritul”
Galerie Foto De când nu ne-am văzut, de mai bine de un an de zile, a venit peste noi pandemia. Cum ai trăit anul acesta, pe care tocmai l-am încheiat? A fost un an blestemat pentru toți. Dar tu ai reușit să învingi și de dat...

Profesorul şi violoncelistul Marin Cazacu a primit ordinul „Meritul Cultural” în numele Centrului Naţional de Artă „Tinerimea Română”

Profesorul şi violoncelistul Marin Cazacu a primit ordinul „Meritul Cultural” în numele Centrului Naţional de Artă „Tinerimea Română”
Galerie Foto În urma ceremoniei desfăşurate la Palatul Cotroceni în ziua de 15 ianuarie, cu ocazia Zilei Culturii Naționale, mai multe personalităţi ale vieţii culturale au participat la festivitatea prin care Preşedintele...

Eveniment online de excepție dedicat Zilei Culturii Naționale

Eveniment online de excepție dedicat Zilei Culturii Naționale
Primăria Municipiului București, prin Teatrul Dramaturgilor Români, a organizat un eveniment online de excepție dedicat Zilei Culturii Naționale. Spectacolul aniversar, structurat în două părți, a propus...

România văzută de Eminescu. Despre școală, biserică, parlament, cultură, armată, fiscalitate, judecători, imigranți, americanism

România văzută de Eminescu. Despre școală, biserică, parlament, cultură, armată, fiscalitate, judecători, imigranți, americanism
Galerie Foto Textele și comentariile pe care vi le prezentăm astăzi au fost extrase din lucrarea „Eminescu. Articole politice”, volumele I, II, III, Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă....

Ziua Culturii Naţionale, sărbătorită la Televiziunea Română prin numeroase programe speciale ce vor fi transmise pe toate posturile sale

Ziua Culturii Naţionale, sărbătorită la Televiziunea Română prin numeroase programe speciale ce vor fi transmise pe toate posturile sale
Galerie Foto Vineri, 15 ianuarie, aniversăm 171 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu şi serbăm Ziua Culturii Naţionale urmărind, la TVR1, TVR2, TVR3, TVR Internaţional şi TVR MOLDOVA diversele emisiuni, documentare,...

Începe Spectacolul!

Începe Spectacolul!
Galerie Foto A fost finalizat primul episod din seria de dialoguri teatrale reunite sub titlul SPECTACOLUL! – episod care va fi proiectat luni, 18 ianuarie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului Tamási Áron, în...

TNB, între Bilanţ de pandemie şi perspective pentru un an mai bun

TNB, între Bilanţ de pandemie şi perspective pentru un an mai bun
Galerie Foto Teatrul Național din București întâmpină Ziua Culturii Naționale atât cu un bilanț și o privire întoarsă către complicatul an recent încheiat, în care au existat, în pofida condițiilor impuse de...

Program online de filme românești pe TIFF Unlimited, de Ziua Culturii Naționale

Program online de filme românești pe TIFF Unlimited, de Ziua Culturii Naționale
Galerie Foto Zece zile de filme românești și discuții cu profesioniști din cinematografie îi așteaptă pe iubitorii de cinema între 15 și 24 ianuarie, pe platforma de streaming TIFF Unlimited, cu prilejul Zilei Culturii...

Ziua Culturii Române

Ziua Culturii Române
Centrul Cultural ”Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” organizează în perioada 15 – 18 ianuarie 2021 o serie de evenimente, cu rolul de a celebra Ziua Culturii Române. Astfel, avem...

Sibiu – prima destinație din itinerariul expoziției ”Eroii care au făcut Istorie”

Sibiu – prima destinație din itinerariul expoziției ”Eroii care au făcut Istorie”
Galerie Foto Evenimentul ”Ziua Culturii în Capitala Culturii”, organizat de Filarmonica de Stat Sibiu, aduce pe Esplanada Sălii Thalia expoziția ”Eroii care au făcut istorie” realizată cu lucrările primite în urma...

De Ziua Culturii Naționale, Teatrelli sărbătorește arta imaginii pe scena lumii, într-o ediție specială dedicată scenografiei în seria „Anotimpurilor dialogului despre teatru cu Octavian Saiu”

De Ziua Culturii Naționale, Teatrelli sărbătorește arta imaginii pe scena lumii, într-o ediție specială dedicată scenografiei în seria „Anotimpurilor dialogului despre teatru cu Octavian Saiu”
Dragoș Buhagiar, cel mai premiat scenograf al spațiului românesc, aflat la a doua colaborare cu Tokyo Metropolitan Theatre, Adrian Damian, autorul unor veritabile instalații aduse la viață de energiile actorilor,

Ziua Culturii Naţionale sărbătorită la Televiziunea Română

Ziua Culturii Naţionale sărbătorită la Televiziunea Română
Galerie Foto Vineri, 15 ianuarie, aniversăm 171 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu şi serbăm Ziua Culturii Naţionale urmărind, la TVR1, TVR2, TVR3, TVR Internaţional şi TVR MOLDOVA diversele emisiuni, documentare,...

ZIUA CULTURII NAȚIONALE. Mirel Taloș: „Creativitatea românească ne menține pe harta lumii în orice timpuri“

ZIUA CULTURII NAȚIONALE. Mirel Taloș: „Creativitatea românească ne menține pe harta lumii în orice timpuri“
Galerie Foto ICR NEW YORK     Peste 20 de proiecte culturale, într-o singură zi. O zi dedicată creativității românești, 15 ianuarie, dată la care Institutul Cultural Român, prin rețeaua reprezentanțelor...

De Ziua Culturii Naționale - maraton de spectacole lectură, la Teatrul Național Târgu-Mureș

De Ziua Culturii Naționale - maraton de spectacole lectură, la Teatrul Național Târgu-Mureș
Galerie Foto De Ziua Culturii Naționale (15 ianuarie), Teatrul Național Târgu-Mureș va găzdui un maraton de spectacole lectură (15 ianuarie ora 00:00 - 15 ianuarie ora 24:00), eveniment desfășurat în cadrul proiectului...
Serviciul de email marketing furnizat de