Premiile Oscar, o mică istorie (II)

Dar sărbătoarea Oscarului este ceva strălucitor, ce ocupă un loc special în sufletul unui milion de spectatori.
"Toţi cunosc textul, contextul şi subtextul spectacolului anual de decernare", scrie E. Levy.
"Când oamenii văd eticheta , se duc să vadă filmul", spune Martin Scorsesze, care ani de zile a fost ocolit de acest premiu. Există o perversiune a Hollywood-ului să nu acorde premii celor prea buni: Scorsesze, Spielberg, De Niro, Jessica Lange, Petter O Toole, Cristopher Plummer. Peter O Toole, acest uriaş actor englez, în vremea marilor roluri nu a putut să se laude că a fost premiat. Nici măcar pentru Noaptea generalilor. Şi când i s-a acordat premiul pentru întreaga activitate, a spus pe scenă: "De 15 ori domnişoară de onoare, dar niciodată mireasă". Domnişoară de onoare însemnând nominalizarea. Şi după anul 2003, a fost nominalizat acum la 80 de ani, dar tot n-a luat.
Federico Fellini scria el fiind arhipremiat de la început cu "La Strada" şi continuând în fel şi chip: "Premiile Oscar reprezintă mitologia cinematografiei, distincţia supremă."
Dar Jack Nicholson premiat cu greu, e adevărat, dar are la activ trei Oscaruri ( 1976 – "Zbor deasupra unui cuib de cuci", 1984 – "Terms of Endarment", 1998 – "As goodas it gets"), nu atât de multe ca Meryl Streep, scrie: "Premiul Oscar are aceeaşi valoare ca orice alt premiu". Lui Nicholson îi convine să spună asta, pentru că la orice sărbătoare Oscar el este personajul care ia premiu când nu ia...
O actriţă foarte bună, de altfel, dar mai puţin norocoasă, căci nominalizată fiind, n-a fost şi premiată: "Premiile Oscar constituie tipul clasic de kitsch american" sau  "Spectacolul decernării premiilor Oscar este orgia narcisistă a Hollywood-ului".
Vorbe, vorbe, vorbe!
Oricum interesul publicului pentru premiile Oscar a crescut uriaş în ultimii ani.
Din decembrie când se anunţă nominalizările şi până în Februarie-Martie când are loc transmisia televizată, tot mapamondul are în subiect preferat de discuţie.
Mi-ar plăcea ca-n luna Martie să călătorim împreună în culoarele Academiei şi să ne spunem poveşti despre filme mari şi mici, despre noroc şi nenoroc, despre rochii şi bijuterii, despre nedreptăţi, scandaluri, calomnii, distorsionări ale realităţii. Eu iubesc această manifestare, mă bucur de ea şi de preferaţii vieţii mele, actorii.

Citește pe Antena3.ro

De câte salarii lunare ai nevoie pentru a cumpăra o casă în Europa, în funcție de țară