Povestea celui mai bătăios scriitor pentru arta nouă. F. Aderca, inovatorul literaturii erotice moderne

„Modernismul nostru din epocă datorează enorm acestui autor experimental și versatil, implicat în toate bătăliile pentru arta nouă. S-a numărat printre cei dintâi admiratori ai lui Arghezi, pentru impunerea căruia s-a luptat feroce, și a fost primul care a văzut în Bacovia un mare poet (fie și al nebuniei). Geo Bogza îi datorează angajarea ca reporter la Vremea, în 1934. F. Aderca este un autor de prim-plan atât în calitate de gazetar, eseist, critic literar și dramatic, cât și în calitate de romancier și chiar dramaturg (mediocru, în schimb, ca poet)”, remarca istoricul literar Paul Cernat.

Arestat în rând cu Bogza

Pe urmele evreului Aderca: „A inovat literatura erotică modernă (Țapul, Omul descompus, Femeia cu carnea albă ș.a. - inclusiv experimentul parodic sub pseudonim american din Al doilea amant al doamnei Chatterley din 1933 pentru care va fi arestat în rând cu Bogza și H. Bonciu), a amorsat spectaculos romanul experimental-parodic (Aventurile d-lui Ionel Lăcută-Thermidor) și a dat cel mai bun roman SF românesc din epocă în Orașele înecate. Domnișoara din Strada Neptun (1921) e o excelentă proză a mahalalei, prefigurare a Gropii lui Eugen Barbu”.

Document de neocolit

În priza expunerii profesorului Paul Cernat: „Asemeni lui Stefan Zweig, cu care poate fi comparat în multe privințe, Aderca a scris monografii deloc banale (despre Cristofor Columb, Rasputin, Petru cel Mare ș.a.) A scris și o monografie polemică despre Gherea (1947, nereeditată), valabilă și notabilă. Interviurile sale cu scriitori din Mărturia unei generații (1929) sunt un document de neocolit, iar prezentările unor figuri controversate sau nu din Oameni excepționali (1934) sunt nerecomandabile nepreveniților”.

Pe front, apoi în fața Curții Marțiale

În aceeași albie: „Prezentă în mai multe romane (Caporalul Aurel, Moartea unei republici roșii, 1916) sau scrieri diaristic-reportericești (Sânge închegat. Note de război) obsesia lui pentru Primul Război Mondial e firească; omul a fost mobilizat pe front și implicat în campanii militare de tot felul; a ajuns chiar la Curtea Marțială, fiind grațiat prin diligențele lui C. Rădulescu-Motru, la a cărui Nouă revistă română se afirmase. Om de stânga umanitarist și pacifist, Aderca a rămas toată viața un antidogmatic unui fel de liberalism noninseriabil, nerecuperat de realismul socialist din anii ’50. Dosarul său politic e amplu și derutant”.

Peste Sadoveanu și H. Papadat-Bengescu

Mai mult: „Din păcate, Moartea unei republici roșii (1924, despre campania din Ungaria sovietizată a lui Bela Kun) a rămas nereeditat, iar 1916 (1936) a fost reeditat în nișă, la Hasefer, deși, după Ultima noapte... a lui Camil și Pădurea spânzuraților este cel mai bun roman al nostru despre Marele Război, cu nimic mai prejos decât Întunecare de Cezar Petrescu și clar peste Strada Lăpușneanu de Sadoveanu sau Balaurul de H. Papadat-Bengescu. Ignorarea lui editorială nu mai poate fi, cred, explicată prin acuzele de elogiu al dezertării și pacifism care i-au fost aduse în interbelic (vezi G. Călinescu) sau prin perspectiva deloc mainstream asupra evenimentelor”. 

Dens, tacticos, crud

Cea din urmă semnalizare: „Am în față ediția princeps a lui 1916: un roman realist dens și tacticos, dar provocator și de mare cruzime. Ar fi meritat doar puțintel redactat pe ici, pe colo, iar traducerile românești din paranteze ale unor replici în franceză ar fi trebuit trecute în subsol”.

62 de ani se împlinesc în 12 decembrie 2024 de la moartea lui F. Aderca.

Citește pe Antena3.ro

Imagini fără precedent cu suprafața Soarelui, la cea mai înaltă rezoluție de până acum: „Arată în detaliu frumusețea câmpului magnetic”

„Nu cred că există un scriitor interbelic autohton mai nedreptățit prin precara cunoaștere și reeditare decât F. Aderca”, Paul Cernat, istoric literar

„F. Aderca nu a semnat niciodată Felix, se numea de fapt Froim Zelig”, Paul Cernat

››› Vezi galeria foto ‹‹‹