Compozitorul italian IVAN FEDELE (n. 1953) a studiat la Accademia Santa Cecilia din Roma. In formatia sa profesionala se adauga cursul de muzica electronica si fi lozofi e la Universitatea din Milano. Pentru compozitie este distins cu Premiul Gaudeamus, datorita caruia reuseste sa se afirme in plan international.
Creatia lui Ivan Fedele se bazeaza pe o caracteristica principala: interactiunea compozitie, principii de organizare si practica de performanta. El cauta sa elaboreze noi strategii, care combina aspectele formale ale stilului narativ simfonic clasico-romantic cu inovatiile, cu noile mijloace electronice.
Piesele sale, muzica de camera, lucrari orchestrale si concerte – se canta in festivaluri importante de muzica contemporana.
En archè (2008) pentru soprana, vioara si orchestra este comentat astfel de catre criticul Dino Vilacio, cu prilejul primei auditii: "Traditia occidentala de substanta realista poate fi comparata, ca expresie, cu traditia estica, in care precumpanitor, mai presus de toate, este simbolul. Ideile comparative contribuie la confi gurarea minunatei piese a lui Fedele'.
JÖRG WIDMANN (n. 1973) a studiat clarinetul la Hochschule für Musik din München si la Juilliard School din New York. Interesat de creatie, el a inceput sa ia lectii de compozitie cu Kay Westermann si mai tarziu Heiner Goebbels si Rihm Wolfgang la Karlsruhe.
Critica a constatat preferintele sale pentru muzica de camera. Ca interpret, sustine numeroase concerte in compania unor artisti de seama, precum Tabea Zimmermann, Heinz Holliger, András Schiff s.a. Widmann a cunoscut succese ca solist in concerte, fi ind numit profesor de clarinet la Staatliche Hochschule für Musik din Freiburg unde, de asemenea, a preluat postul de profesor de compozitie in 2009.
Pierre Boulez si Filarmonica din Viena au realizat prima auditie cu piesa Armonica pentru orchestra, in care Widmann combina culorile "celeste' (provenind de la o muzicuta de sticla) cu orchestra, pentru a produce "respiratia' unui corp omogen de sunete si efecte sonore. Jörg Widmann a primit numeroase premii pentru compozitiile sale.
Realizarea orchestratiei Simfoniei a IV-a de George Enescu (1881- 1955) de catre compozitorul Pascal Bentoiu apartine unei perioade de intensa activitate (anul 1996) in scopul valorificarii mostenirii creatiei enesciene pastrate de arhiva Muzeului National in categoria lucrarilor neterminate. Schita completa a lucrarii a fost datata 1934. "Cele doua simfonii post-oedipiene reprezinta o continuare a elaborarii primelor trei simfonii, dovedind ca acest gen de arhitectonica sonora l-a preocupat pe compozitor de-a lungul vietii'.
In privinta Simfoniei a IV-a, Pascal Bentoiu subliniaza de asemenea ca, daca nu exista orchestratie decat pentru 45% din lucrare, in ceea ce priveste constructia, schitele sunt absolut complete. Enescu realizeaza o desfasurare muzicala arcuita in trei parti care se canta fara intrerupere.
Dupa opinia orchestratorului "justificarea compozitionala sta, in cazul de fata, in economia si unitatea materialului tematic... Piesa devine un tot cu sanse de penetrare in public abia cand se dezvaluie partea mediana, in toata superba-i originalitate, si cand ambele miscari sunt urmate de tumultuosul si elegantul fi nal'.
Prima auditie a versiunii orchestrale, a avut loc in 1997 la deschiderea stagiunii Filarmonicii bucurestene, cu Cristian Mandeal la pupitrul dirijoral.
Marti 6 sept
Ora 17.00 Sala "Mihail Jora" a Societatii Romane de Radiodifuziune
Seria "Muzica secolului XXI"
FILARMONICA DE STAT "TRANSILVANIA' CLUJ
Dirijor : JOHN AXELROD
Program :
● I. Fedele – En Archè
Solisti: VALENTINA COLADONATO – soprana
CAROLINE WIDMANN – vioara
● J. Widmann – Armonica
Solisti: CHRISTA SCHÖNFELDINGER – armonica de sticla
TEODORO ANZELLOTTI – acordeon
G. Enescu – Simfonia a IV-a in mi minor (orchestratie de Pascal Bentoiu dupa schitele compozitorului)
Allegro appassionato
Un poco andante, marziale
Allegro vivace - non troppo