Graţie lui Adamo, mii de oameni au retrăit dragostea din tinereţe

Inainte de spectacolul de la Bucuresti, Salvatore Adamo a acordat, in exclusivitate, un interviu pentru cititorii Jurnalului National.

● Jurnalul National. Inainte de orice vreau sa-ti spun felicitari!
Salvatore Adamo: Pentru ce?

● Pentru ca, in sfarsit, aveti guvern!
Oh, da, ma simt complet diferit decat in ultimile zile (razand), iar asta e bine!

● In 1966 ai fost al doilea cel mai bine vandut artist din lume, cine a fost pe primul loc si pe al treilea?
Beatles a fost pe primul loc si pe trei... nu mai tin minte, sau Rolling Stones sau un artist american de talie mondiala, poate Bob Dylan...

● Cum te simti fiind considerat unul dintre cei mai mari compozitori si interpreti de limba franceza?
Eu nu cred deloc asta, chiar ma simt foarte mic comparativ cu "monstrii" Georges Brassens, Jacques Brel, Jacques Prevert, Charles Trenet. Eu doar am invatat la scoala lor si am incercat cateodata, prin cantecele mele, sa ma apropii, oarecum, de valoarea lor. Fara falsa modestie: nu ma numar printre cei mari mari, dar ma simt bine "in pielea mea". Unora le place ceea ce fac, altora nu, asa ca incerc sa fiu mereu sincer. Cateodata mi se spune ca sunt poet, iar eu le raspund ca niciodata nu am fost poet. Eu pun pe hartie cuvinte pe care unii le considera poezie, iar altii nu, deci totul e subiectiv. E pacat ca ne gandim mereu sa atingem o treapta intr-o anumita ierarhie. Hai sa le spunem tuturor ca pentru a fi sinceri si originali, pentru a-si respecta propriul statut si sensibilitate trebuie sa "dea" tot ceea ce au mai bun. De exemplu, eu sunt cel mai bun cand cant melodiile lui Adamo si niciodata sa spun ca piesele mele sunt mai bune decat altele. Multumesc lui Dumnezeu (daca exista!) pentru ca mi-a dat harul de a putea scrie cantece. Uneori ma trezesc noaptea cu o melodie in cap si ma apuc sa o scriu, sa o cant. Dar oricum genul meu muzical este minor, nu e Mozart, nu e Beethoven, e un gen artistic minor.

● Se stie ca interpretezi propriile melodii, muzica si text. Ai scris vreodata pentru altcineva?
Poate am facut-o de cateva ori, dar atunci cand compun un cantec il scriu pentru mine si niciodata nu gandesc "Ah, melodia asta ar fi potrivita pentru...". Alti interpreti vin si imi spun: "Vreau sa inregistrez o piesa de-a ta", iar eu le raspund: "Te rog!". Apropo, Petula Clark a inre­gistrat ieri un cantec de-al meu, intitulat "Peut la vie comme el passe". Ea m-a sunat cu trei luni in urma sa-mi spuna ca l-a ascultat, i-a placut si mi-a cerut acordul. Normal ca i l-am dat, chiar daca l-am scris, de la inceput, pentru mine.

● Inca o data felicitari pentru cel mai recent album, "De toi a moi", care a inregistrat 300.000 de exemplare vandute. E o reala performanta pentru "era internetului"!
Da, este adevarat ca astazi casele de discuri au o mare problema, nu se stie pe ce format se va inmagazina muzica, pe ce aparate vom asculta, in viitor. CD-urile sunt pe cale de disparitie, traim intr-o era dominata de domeniul virtual. Dar problema e a trupelor tinere, nu a cantaretilor batrani, ca mine. Asta pentru ca eu cred ca am vandut atatea discuri cate am putut, dar ce se face o trupa care a scos un disc si vrea sa-l inregistreze pe al doilea? Cred ca e o problema de educatie daca tinerii vor intelega ca, intr-adevar, muzica este pentru toti oamenii, dar apartine doar unuia singur, care trebuie sa plateasca studioul, muzicienii. Cu rabdare si educatie cred ca aceasta problema se va rezolva. Oricum, nu sunt de acord sa trimiti pe cineva la inchisoare pentru ca downloadeaza muzica. Cred ca e vorba despre atitudinea celor care o asculta.

● Multi au vorbit despre "British Invasion", atunci cand trupele britanice "invadau" SUA. Cred ca putem lua in considerare si "Asaltul francez" din aceeasi perioada, cu Antoine, Hugues Aufray, Michel Polnareff, Cristophe, poate Claude Francois!
Da, atunci muzica franceza a trait "Epoca de aur", dar si acum o duce bine. Hugues Aufray are 82 sau 83 de ani si e fantastic! Recent a inre­gistrat un album, poate ai auzit de el, cu melodiile lui Bob Dylan. Asta deoarece el a fost primul muzician care a interpretat Dylan in limba franceza. Sunt de acord cu tine, Antoine, Hugues Aufray, Michel Polnareff, Cristophe au fost originali, mai putin Claude Francois, pentru ca el doar "adapta" cantece englezesti pentru limba franceza, la fel ca si Johnny Halliday. In acei ani era o adevarata placere sa traiesti in Franta!

● Mai erau si fetele, Francois Hardy...
Si Sylvie Vartan...

● As vrea sa te felicit, din nou, pentru discretia pastrata asupra identitatii muzelor care te-au inspirat sa compui cantecele de dragoste. Nimeni nu stie cine e fata din "Viens ma brune" sau cea din "Une meche de cheveaux"...
Sa stii ca e destul de greu sa rezisti cand un ziarist iti propune: "Spune-mi mie si vei fi pe prima pagina" sau "Ai primele zece pagini de revista daca...". Acestea sunt doar niste capcane. Cateodata iti trebuie curaj sa spui: "Nu, imi pare rau, dar acestea sunt lucruri care se petrec in «gradina mea» si raman doar acolo".

Sala in delir la "Filles du bord de mer"
Natural si plin de gentilete, Adamo a cantat mai bine de doua ore marile hituri printre care s-au strecurat si noutati de pe "De toi a moi" (2010): in total 29 de cantece. Dupa ce s-a incalzit cu "C’est ma vie", "Com­me toujours" si "Une lar­me aux nuages", sala a izbucnit in aplauze la "Une meche de cheveux". A urmat "Dolce Paola", melodie compusa "atunci pentru incan­ta­toarea Printesa Paola, devenita intre timp Regina Belgiei", si doua piese noi. Artistul a tinut sa precizeze ca are in repertoriu si piese "angajate", cantand "Mourir dans tes bras", dedicata studentului Jan Palach, care si-a dat foc (in 1969, la Praga) in semn de protest fata de invazia Cehoslovaciei. Dupa "La nuit" ? in franceza, italiana si spaniola ? a urmat cea mai simpatica melodie a serii, "Ce George", dedicata lui George Clooney, cel iubit de toate femeile, "inclusiv de sotia si fiica mea", a spus Adamo. Fiica artistului, Fanny Rome, a facut parte din grupul de acompaniament alcatuit din opt muzicieni si a cantat vocal, la vioara si trombon (!). Dupa "Inch Allah" (piesa compusa in 1967 care il face pe Adamo, si astazi, indezirabil in tarile arabe), megahitul "Tombe la neige", "Vous permettez monsieur?" si "J’te lache plus", seara s-a incheiat cu "Les filles du bord de mer", cantec ce a extaziat intreaga asistenta.