Lohengrin de Richard Wagner – 90 de ani de la instituţionalizarea Operei Naţionale Bucureşti

Anul acesta se implinesc noua decenii de la institutionalizarea Operei Romane, astazi Opera Nationala Bucuresti.
Cu acest prilej, prima scena lirica a tarii ofera spectatorilor o capodopera consacrata, care a marcat de-a lungul timpului istoria institutiei, opera Lohengrin de Richard Wagner, intr-o distributie de exceptie, cu premiera in cadrul Festivalului International si Concursului George Enescu.

Reintorcandu-ne in timp, in al doilea deceniu al secolului al XX-lea, trebuie evocata fi gura profesorului si compozitorului George Stephanescu, intemeietorul Operei Romane, care impreuna cu alte personalitati de seama ale culturii romanesti a dus o lupta acerba pentru infi intarea unei trupe lirice autohtone, finantata de stat.
La 4 septembrie 1919 se infiinteaza la Bucuresti asociatia Opera – Artistii asociati, care se va transforma in Societatea lirica romana Opera.
Primul spectacol realizat de aceasta societate a fost Aida de Giuseppe Verdi, prezentata in 1920. Cu sprijinul Ministerului Artelor, condus de poetul Octavian Goga, un an mai tarziu Societatea Opera se transforma in institutie de stat cu sediul la Teatrul Lyric (Leon Popescu).

Nu intamplator opera Lohengrin a fost aleasa de catre Opera Nationala Bucuresti pentru a sarbatori, dupa 90 de ani, acest memorabil eveniment din viata muzicala. Debutul Operei Romane ca institutie de stat a avut loc la data de 8 decembrie 1921, la ora 20.00, tocmai cu Lohengrin de Richard Wagner, avandu-l la pupitrul dirijoral pe George Enescu, iar ca regizor pe Adalbert Markowski.

Distributia acestei premiere a fost una de zile mari: Romulus Vrabiescu in rolul titular, Elena Ivony in Elsa, Grigore Teodorescu in Telramund, George Folescu – Regele, Elena Roman – Ortrud.
Dupa cum prezinta publicatia Curierul Artelor, in 1921 personalul artistic al Operei Nationale Bucuresti la acea vreme era alcatuit din mari artisti ai teatrului liric. Corul continea 65 de cantareti, iar orchestra 60 de instrumentisti. Nici compania de balet nu era mai prejos, cu maestrii de balet Boris Romanov si Elena Smirnova si prim-balerinii Anatol Obuhov si Giusepina Milanesi, alaturi de 30 de dansatori.

Sub directiunea lui Scarlat Cocorascu, repertoriul era unul complex, continand creatii lirice de Puccini, Bizet, Massenet, Saint-Saëns, Rossini, Ceaikovski, Verdi, ca si balete de Drigo si Glazunov. Scenografia acestor spectacole era semnata de Franz Martinak si Hans Pisa.

In stagiunea 1966-1967, Opera Nationala Bucuresti prezinta o noua montare a operei Lohengrin. De data aceasta, la pupitrul dirijoral se afl a Mircea Popa, regia este semnata de Jean Ranzescu, scenografia de Roland Laub, iar maestrul de cor este Stelian Olariu. Din nou distributia este impunatoare. In Regele au putut fi ascultati Nicolae Florei si Valentin Loghin, in rolul titular a fost distribuit Ludovic Spiess, Elsa de Brabant a fost Elisabeta Neculce alaturi de Elena Dima, Telramund a fost David Ohanesian, iar in Ortrud au fost pe rand Zenaida Pally, Elena Popa si Dorothea Palade.

Anul acesta, Lohengrin revine la Opera Nationala Bucuresti, in Festivalul International si Concursul
George Enescu, in speranta reeditarii reusitelor trecutului. Intr-o noua montare, coordonata artistic de arh. Catalin Ionescu Arbore, la pupitrul dirijoral se va afl a maestrul Cristian Mandeal, regia apartine lui Stefan Neagrau, scenografi a Adrianei Urmuzescu, iar maestru de cor este din nou Stelian Olariu.
Alaturi de invitatii speciali Johan Botha (Lohengrin), Emily Magee (Elsa), Petra Lang (Ortrud), vor evolua in cadrul festivalului solistii Horia Sandu si Marius Bolos (Regele), Valentin Vasiliu (Telramund), Vasile Chisiu (Heraldul).