London Symphony Orchestra

Compozitorul CONSTANTIN SILVESTRI (1913-1969) si-a inceput cariera dirijorala la pupitrul Orchestrei simfonice a Radiodifuziunii, in 1930. Preludiu si fuga op. 17 nr. 2 reprezinta o lucrare de mici dimensiuni, in maniera neoclasica practicata in perioada interbelica. Intervine totodata dorinta realizarii specifi citatii national folclorice, gandirea tonal modala avand permanente referiri la elementele melodice, ritmice autohtone. Piesa are un tonus sustinut, limpede, o luciditate ironica. Zeno Vancea remarca "inlocuirea agregatelor acordice cu o conglomerare de sunete placute", agrementate cu ceea ce Nichita Stanescu numea "un rasfat antonpannesc"!

Concertul in la minor pentru vioara si orchestra op. 82 de ALEXANDR GLAZUNOV (1865-1936), creat pe parcursul anului 1904, se detaseaza de forma traditionala: partile se deruleaza fara intrerupere. Discursul sonor debuteaza in Moderato, tema principala pasionata, vibranta aducand elemente din muzica tiganeasca. Solistul este solicitat in evolutii de virtuozitate dar si in episoade cu lirism pronuntat care domina Andante-le (intim integrat in miscarea anterioara, element de originalitate, de raritate in constructia structurii concertistice). Dupa o lapidara reexpozitie, cadenta (scrisa de compozitor) abunda in cromatisme. Finalul Allegro instaleaza o atmosfera dansanta, sustinuta pana la incheierea partiturii.
Lucrarea este stralucitoare, Glazunov fi ind un simfonist prin excelenta, cu un deosebit simt al culorii orchestrale. Instrumentist virtuoz el insusi, compozitorul si-a interpretat adeseori lucrarea in concert. Prima auditie a avut loc la 15 februarie 1905, sub conducerea lui Glazunov, solist fiind violonistul

Leopold Auer, dedicatarul lucrarii Simfonia a VI-a in la minor de Gustav Mahler (1860 – 1911), a fost oferita in prima auditie la Essen in 27 mai 1906, sub conducerea compozitorului. Conceputa traditional, respecta schema celor patru miscari, fixata de Haydn si este una dintre rarele lucrari care pastreaza tonalitatea initiala (la minor) si in final. Ideea serveste ethosului predominant tragic, dorit de Mahler; starile sufl etesti invocate sugereaza lupta dura impotriva destinului, finalul implacabil fiind primit cu demnitate. Clasica prin forma si travaliu, romantica prin efuziunile de sentiment, Simfonia este considerata o capodopera a ingemanarii dintre logica si pasiune. Partitura prevede o orchestra de mari proportii, utilizata cu deplinatatea fortelor instrumentale: de la momente apoteotice, cu efecte sonore coplesitoare, la pagini de poezie delicata. In aceasta lucrare, Mahler se descrie pe sine insusi, potrivit spuselor Almei Mahler – sotia compozitorului. Acesta, la randul lui, consemna : eroul este supus prin trei lovituri ale sortii inainte de a fi doborat de o a patra, asemeni unui arbore lovit de trasnet... Finalul, care include sonoritati de mars funebru sugereaza intr-adevar coborarea eroului in mormant.

Violonista NICOLA BENEDETTI a fost un copil minune. Canta la instrument de la 4 ani si i-a avut ca profesori pe Yehudi Menuhin si pe Natasa Boiarskaia. In 1998 interpreta la Londra si Paris concerte de Bach. Este solicitata de cele mai importante orchestre din Anglia si Scotia si a castigat numeroase premii. In 2004 a semnat un contract cu Deutsche Grammophon pentru 6 CD-uri. Efectueaza turnee in Statele Unite, Austria, Germania. Este una dintre cele mai tinere detinatoare ale distinctiei Doctor of Letters acordat de Glasgow Caledonian University.


8 sept. Ora 19.30
Sala Mare a Palatului
Seria "Mari orchestre ale lumii"
LONDON SYMPHONY ORCHESTRA
Dirijor: Horia Andreescu
Solista: Nicola Benedetti


Program:
● Constantin Silvestri: Preludiu si fuga op. 17 nr. 2
● Alexandr Glazunov: Concertul in la minor pentru vioara si orchestra, op.82
Moderato
Andante sostenuto
Più animato
Allegro
● Gustav Mahler: Simfonia a VI-a in la minor
Allegro energico ma non troppo
Scherzo
Andante
Allegro moderato