Dezinvolt, direct, deschis, cel căruia în urmă cu patru ani i se spunea Omul Cameleon a reuşit să surprindă iar. De data aceasta definitiv. Damian Drăghici a anunţat că evenimentul din Piaţa Constituţiei va fi ultimul din cariera sa muzicală. Surprinzătoare a fost şi reacţia ziariştilor prezenţi la conferinţa de presă care încercau să citească pe faţa artistului dacă vorbeşte serios sau e doar o toană. „Nu e un moft. Am descoperit că muzica nu a fost o pasiune pentru mine, ci a fost o încercare de a demonstra familiei şi tuturor celor care mă cunosc că-mi pot depăşi limitele, a fost o ambiţie a mea.
Fac parte dintr-o familie în care nu puteam să aleg ce vreau să fac în viaţa. Mi s-a impus să fac muzică, de aceea am şi schimbat atâtea instrumente de-a lungul timpului. Nu este o laşitate. Nu întorc spatele muzicii, încerc doar să-mi descopăr adevărata pasiune. Vreau să o găsesc, pentru că nu mai vreau să fiu ipocrit. Nu arunc tot ce am făcut până acum la gunoi, dar faptul că renunţ la muzică nu este o decizie de moment. Am reflectat îndelung şi cred că acum sunt mai liber ca oricând. Vreau să mă regăsesc pe mine, Damian, omul. Abia aştept să gust această libertate de a alege ceea ce vreau să fac, de a găsi pasiunea în viaţa mea”.
La zece ani de la concertul Damian's Fire din Piaţa Constituţiei, plouă din nou, iar Damian Drăghici consideră că timp de două ore ploaia se va opri la fel ca atunci. „Nu cred că va ploua, pentru că sunt un om credincios şi am să mă rog să nu plouă. Va fi un concert pe care îmi doresc ca oamenii să-l păstreze în inimile lor multă vreme de-acum înainte. Surprizele se vor ţine lanţ, iar muzica dărâmă prejudecăţile şi are puterea de a induce o stare specială publicului. Exact asta ne dorim şi eu, şi Nigel Kennedy. Să lăsăm o impresie de neşters românilor”, ne-a spus Damian Drăghici.
Din păcate, Nigel Kennedy a absentat motivat, o indigestie l-a ţinut departe de ochii jurnaliştilor, dar Damian a promis că la repetiţii se va revanşa. „Concertul cu Nigel este o veche idee a mea, îmi face plăcere să lucrez cu el. Este un muzician incredibil, un om care totdeauna a deschis noi drumuri pentru el şi pentru alţii. Un nonconformist, a lucra cu el îmi dă forţă, este o chimie între artişti, ne bucurăm să experimentez ceva nou cu el. Vom cânta din muzica lui George Enescu, Fănică Luca, Maria Tănase, Grigoraş Dinicu şi Georges Boulanger. Acesta din urmă a scris „Avant de mourir” sau „Vânzătoarea de plăceri”.
Numele lui era Gheorghe Pantazi, era din Galaţi, dar şi-a schimbat numele pentru ca în timpul războiului să nu fie luat de nemţi. Piesa aceasta este cea mai imprimată din istoria oricărui muzician român. Binecunoscutul Roy Orbinson a făcut acest lucru, a ajuns de trei ori în Top Five, hit în America. Nimeni nu ştie asta aici la noi. Nimeni nu respectă asta. Până şi Glen Miller a imprimat piesa aceasta”.