Orchestra Of The Age Of Enlightenment - Choir Of The Enlightenment

Abia se stinsesera ecourile triumfului oratoriului Creatiunea si – la indemnul baronului van Swieten, traducatorul textului englez – JOSEPH HAYDN (1732-1809) incepe lucrul la un al doilea oratoriu, Anotimpurile, dupa textul poetului englez James Thomson. Deosebirea dintre cele doua este mare: Creatiunea este viziunea profund religioasa a compozitorului despre facerea lumii, intr-o formidabila cosmogonie sonora, Anotimpurile au un caracter narativ, intr-o perspectiva idilica asupra realitatii inconjuratoare, ilustrata prin ciclul anotimpurilor ca structura esentiala a ritmarii vietii in natura.

La fel ca in opera precedenta, evolueaza si aici trei solisti care nu mai sunt personaje celeste ci oameni: un taran batran, Simon (bas), fiica lui, Ana (soprana), si un tanar, Luca (tenor), inconjurati de tarani, vanatori (corul). In recitative, arii, duete, tertete, diferite combinatii cu ansamblul, Haydn reuseste sa pastreze o discreta naivitate populara. Orchestra are un rol insemnat, creand contextul general dar si episoade de mare forta sugestiva. Ca si in Creatiunea, orchestra deschide o cortina simfonica ce pregateste atmosfera primei parti, Primavara, trezirea treptata a naturii din incremenirea inghetata a iernii (toate sectiunile sunt introduse de cate un preludiu pictural).

Opt momente care alterneaza recitative, arii, coruri si trio-uri duc catre o ampla fuga à la Händel, in care toti se bucura de venirea soarelui, de reluarea muncilor campului si il preamaresc pe Creator. Vara incepe cu o scena bucolica in care suflatorii de lemn joaca un rol important, sugerand cantul pasarelelor la aparitia zorilor intampinate de un amplu moment coral. Interjectiile corului, strafulgerarile din orchestra vestesc furtuna – o puternica scena vocal-simfonica (va fi fost ea modelul Simfoniei pastorale de Beethoven?). Atmosfera se linisteste treptat intr-un tertet al solistilor.

Toamna este episodul cel mai animat si variat. El sugereaza bucuria celor ce culeg roadele pamantului prin ritmurile dansante, corurile imnice, accentele umoristice. Duetul dintre Ana si Luca, plin de gratie si poezie, este o adevarata scena romantica de dragoste. Scena de vanatoare, cu semnalele caracteristice de corn la care participa intreaga masa sonora intr-un discurs variat ritmic, cu figuratia dinamica a viorilor si sufl atorilor, cu interventiile in stil imitativ ale corului este unul dintre cele mai reusite tablouri de gen din toata literatura simfonica.

In fine, scena finala, culesului viilor, reuneste un cantec vesel de pahar cu accente de dans popular, chiar si cu o "fuga a betivilor" intr-un stil polifonic perfect. Iarna, ultima parte a oratoriului, uimeste prin intensitatea patosului romantic. Se reia atmosfera sumbra a introducerii, continuata in aria Anei si in cea a lui Luca despre calatorul ratacit in troiene, ambele acompaniate de zumzetul vartelnitei. Aria lui Simon, melancolica evocare a tineretii trecute si a "iernii" vietii, limpezeste treptat atmosfera si capodopera lui Haydn se incheie cu o splendida pagina senina care, mobilizand tot ansamblul intr-o magnifica fuga (solisti si corul divizat in doua grupe) il proslaveste pe Dumnezeu si miracolul naturii.

Dirijorul maghiar ÁDÁM FISCHER (n. 1949) este director muzical al Orchestrei austro-ungare "Haydn", al Orchestrei Radio Ungare si al Orchestrei nationale daneze de camera. A studiat la Viena cu Hans Swarowski. Debuteaza ca dirijor de opera in Germania si e invigtat la Scala din Milano. Dirijeaza la Viena, Paris, Londra, Dresda etc. iar in SUA la Boston si Chicago. Are contracte curente la Covent Garden si Metropolitan. A inregistrat integrala operelor serie de Mozart. In 1982 a obtinut Marele Premiu al Discului.

BERNARD RICHTER, tenor elvetian, prezenta constanta pe scenele din Lucerna, Leipzig, Dublin, Paris, este angajat la Opéra Studio Suisse din Bienne. Are 25 de roluri lirice in repertoriu. Din 2005 apare in programele Festivalurilor europene. A cantat sub baghetele lui Sir Neville Marriner (Bologna), Nicolaus Harnoncourt (Graz – Scene din Faust), Jeff rey Tate (Geneva) s.a. Lucrarile preclasice si preclasice, muzica sacra sunt domeniile de preferinta.

Basul englez MATTHEW ROSE (n. 1978), provenit din scoala de la Royal Opera House, s-a specializat la Institutul Curtis din Philadelphia si este prezent din 2003, in stagiunile de la Scala, Covent Garden, Welsh National Opera si diverse teatre de opera din Madrid, Houston, Lyon etc. Are si un bogat repertoriu de concert. Printre inregistrarile sale, de referinta sunt cele realizate cu Sir Colin Davis, Sir Charles Mackerras, Antonio Pappano s.a.

Soprana slovaca SIMONA SATUROVA (una dintre masterandele Ilenei Cotrubas), este din 2001 incununata cu numeroase premii. Pe langa stagiunile sustinute la Opera de Stat din Praga, a fost solicitata si de Teatrele din Buenos Aires, Paris, Atena s.a. La redeschiderea salii Pleyel din Paris a evoluat sub conducerea lui Chr. Eschenbach; succesul notoriu i-a adus contracte in SUA. Repertoriul sau cuprinde lucrari lirice (peste 40 de roluri, de la
Gluck la Janácek), muzica sacra (de la Händel la Penderecki). Inregistrarea sa cu Recviemul de J. Hasse a primit premiul criticii.

Sambata 24 septembrie
Ora 22.30 Ateneul Roman
Seria "Concertele de la miezul noptii"
ORCHESTRA OF THE AGE OF ENLIGHTENMENT – CHOIR OF THE ENLIGHTENMENT
Dirijor : ADAM FISCHER
Solisti : SIMONA SATUROVA – soprana
BERNARD RICHTER – tenor
MATTHEW ROSE – bas

Program :
● J. Haydn – Oratoriul "Anotimpurile"
1. PRIMAVARA
2. VARA
3. TOAMNA
4. IARNA