Pe urmele lui Enescu

S-au incheiat lucrarile Simpozionului International de Muzicologie George Enescu, ajuns la cea de-a XV-a editie. Timp de patru zile, specialisti au dezvaluit aspecte inedite din creatia si viata marelui compozitor roman

Simpozionul s-a desfasurat in perioada 8-11 septembrie 2011, la sediul Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din Romania. Tema actualei editii a fost George Enescu, de la cunoastere la recunoastere. Cele 55 de comunicari, din care 19 apartin unor cercetatori de peste hotare, au abordat creatia enesciana atat din punct de vedere muzicologic, cat si interpretativ, didactic sau istoric.

Coordonatorul simpozionului, muzicologul Mihai Cosma, profesor universitar doctor la Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti, a reusit performanta de a publica toate comunicarile in doua volume Proceedings of the «George Enescu» International Musicology Symposium, Bucharest 2011, participantii intrand in posesia lor chiar de la deschiderea simpozionului si putand sa le consulte chiar in timpul dezbaterilor. Acest aspect a optimizat sistemul de comunicare dintre participanti, dupa cum remarca si muzicologul Constanta Cristescu: "Nu au existat timpi morti, nu au fot decalaje, totul a fost excelent!', adaugand: "Am toata admiratia pentru Mihai Cosma si echipa lui, pentru felul in care a reusit sa mobilizeze atatia specialisti de mare valoare, care s-au prezentat la nivel de excelenta, fi ecare lucrare aducand o importanta contributie intru totul inedita'.

Lucrarile au fost structurate pe patru mari sectiuni, Eseistica si documentare, Oedip, Interferente si Studii aplicate, moderate de specialisti romani si invitati din strainatate. Fiecare prezentare a fost urmata de discutii care s-au dovedit a fi cel putin la fel de captivante ca si comunicarile propriu-zise. "Atmosfera a fost relaxata, destinsa, extrem de placuta, dar profesionista, de nivel inalt. Un alt punct laudabil e faptul ca s-a prevazut sufi cient timp pentru dezbateri, iar participantii au fost extrem de interesati sa ridice probleme, purtandu- se discutii intense, interesante si fructuoase', a apreciat soprana Alina Bottez.

Nivelul stiintifi c deosebit al dezbaterilor simpozionului a fost subliniat si de conf. univ. dr. Marcel Frandes: "S-au prezentat lucrari de inalta tinuta de catre reprezentanti apartinand diferitelor generatii, de la studenti la muzicologi cu mare experienta, exponenti ai scolilor germana, belgiana, americana, engleza, austriaca si romaneasca. Interesul comunicarilor s-a datorat atat valoroaselor cercetari interdisciplinare, cat si modului complex si modern al expunerilor. De la proiectii, auditii la exemplificari instrumentale, au fost folosite cele mai sugestive mijloace de comunicare a gandurilor stiintifi ce'.

Cea de-a doua sectiune a simpozionului, cea dedicata operei Oedip, a fost moderata de doamna Anne Petrie din Statele Unite ale Americii, profesoara de canto la Central College, Pella, Iowa. In 2002 a predat si in Romania, in cadrul programului de masterat de la Universitatea Transilvania din Brasov. "Sotul meu, care a decedat in 2007, a fost un pasionat cercetator al lui Enescu, participand la editiile anterioare ale simpozionului. Eu l-am insotit de fi ecare data, fi ind foarte familiarizata cu cercetarile lui. Asa ca am fost invitata de domnul Mihai Cosma sa particip anul acesta ', ne-a marturisit doamna Anne Petrie. "Am apreciat in mod deosebit studiul doamnei Haiganus Preda-Schimek, care s-a ocupat de premiera operei Oedip, de la Viena din 1997, precum si pe cel realizat de Roxana Susanu despre estetica tragicului in opera enesciana', a adaugat Anne Petrie, precizand ca a fost impresionata de numarul mare de participanti si de paleta larga a problematicii abordate in studiile lor, care nu fac altceva decat sa releve profunzimea muzicii lui Enescu.

O prezenta remarcabila la lucrari a fost si muzicologul britanic Jim Samson care a urmarit absolut toate prezentarile si dezbaterile cu o constiinciozitate de invidiat, dar si demna de toata lauda, interventiile sale pertinente ducand la relevarea unor aspecte esentiale legate de creatia enesciana.

Prezenta unui numar semnifi cativ de specialisti de peste hotare, care nu sunt doar romani stabiliti in strainatate, este un indiciu ca arta lui Enescu incepe sa fi e descoperita sau – de ce nu ? – redescoperita in lume. Doamna prof. univ. dr. Lavinia Coman este optimista: "E un semnal ca arta sa incepe sa fi e tot mai profund cunoscuta si apreciata in intreaga lume. Discutiile vii care s-au purtat pe marginea comunicarilor au aratat interesul celor prezenti pentru temele enesciene majore si o deschidere intelectuala catre abordari inedite, cu mijloacele muzicologiei moderne. Salut in mod special prezenta cu interventii captivante a muzicologilor tineri'.

La deschiderea lucrarilor simpozionului, vicepresedintele Academiei Romane, Marius Sala, vorbea despre discursul de receptie rostit de George Enescu cand a fost primit in Academie in 1933. In raspunsul sau, matematicianul Gheorghe Titeica ii spunea atunci marelui muzician: "D-ta esti in strainatate un stralucit reprezentant al neamului romanesc, iar actiunea d-tale de misionar pentru cunoasterea si intelegerea tarii este sigura si durabila'. Aceasta misiune continua si azi, iar editia din acest an a simpozionului de muzicologie, prin tema aleasa, este o dovada certa in acest sens. Caci cunoasterea si recunoasterea lui Enescu nu inseamna nimic altceva decat cunoasterea si recunoasterea Romaniei.