Sâmbătă a început la Ploieşti Turneul naţional „Vioara lui Enescu”, susţinut de violonistul Gabriel Croitoru împreună cu pianistul Horia Mihail. După concertele din iunie şi septembrie, în aer liber şi în săli din Bucureşti, Focşani, Bârlad, Tecuci, „Vioara lui Enescu” a revenit cu prima etapă a turneului național din această toamnă, din 17 octombrie, la Ploieşti, Slatina şi Bucureşti. Concertul prezentat publicului din Sala Filarmonicii „Paul Constantinescu” din Ploieşti a fost disponibil și în direct pe Virtual Concert Hall şi pe pagina de facebook a filarmonicii.
Gabriel Croitoru, violonistul care are privilegiul de a cânta pe vioara Guarneri del Gesu, supranumită „Catedrala”, pe care a cântat George Enescu - instrument pus la dispoziție de Muzeul Naţional „George Enescu”și aflându-se în patrimoniul acestuia - şi pianistul Horia Mihail prezintă pe scene din întreaga ţară celebrele sonate pentru vioară şi pian de Ludwig van Beethoven, a căror integrală o vor realiza în această toamnă la Sala Radio, sub semnul aniversării Beethoven 250, live, on air şi on line.
În primele recitaluri, ce au avut loc în datele de 17 octombrie, în Sala Filarmonicii „Paul Constantinescu” din Ploieşti şi de 18 octombrie, la Centrul cultural „Eugen Ionescu” din Slatina, au putut fi ascultate live Sonatele pentru vioară şi pian nr. 3 în Mi bemol major, op. 12, nr. 4 în la minor, op. 23 și nr. 7 în do minor, op. 30, de Ludwig van Beethoven.
Seria se va încheia pe 20 octombrie, ora 19, la Sala Radio, de unde concertul va fi transmis on air şi on line pe frecvenţele şi siteurile posturilor Radio România Cultural şi Radio România Muzical.
Inclasificabil în interiorul propriei sale creaţii, Beethoven este în aceeaşi situaţie dacă ne raportăm la categoriile istorice. Clasic sau romantic? Beethoven pare să depăşească fără greutate aceste alternative în care încercăm să-l închidem. La hotarele a două universuri spirituale, creaţia lui se sustrage, prin natura ei, istoriei: singulară, permanent aflată în prezent, această creaţie este modernă, defineşte, clarifică, concretizează noţiunea însăşi de modernitate – noţiune pe care, la rândul său, omul modern o explică, o recreează, o modelează în limbajul lui propriu. În dialogul pe care fiecare generaţie, fiecare individ îl are cu opera beethoveniană, aceasta se arată mai actuală şi mai inovatoare ca niciodată.
A trecut peste un secol de când George Enescu străbătea ţara în timpul Primului Război Mondial alături de vioara sa, pentru a-şi duce muzica către cei bolnavi, răniți în război, oameni aflați în necazuri și nevoi. Același instrument – grație altruismului lui Gabriel Croitoru, violonistul care a câștigat prin concurs dreptul de a cânta la „Catedrala”, cum este denumită celebra vioară construită de marele Guarneri del Gesu – participă la aceeași nobilă misiune: aceea de a duce muzica în întreaga țară, acolo unde este mai mare nevoie de ea.
„Am marea bucurie de a fi câștigat în urmă cu mai mulţi ani dreptul de utilizare a viorii „Catedrala”, construită de Giuseppe Guarneri, supranumit „del Gesu”, care i-a aparţinut Maestrului, aflată astăzi în custodia Muzeului Național George Enescu, mărturisește Gabriel Croitoru. „Nu cred că există bucurie mai mare decât aceea de a fi parte din viața unui instrument de o asemenea valoare, care a trecut în cele trei secole de existență prin mâinile foarte multor violoniști de excepție. Spun de excepție, prin prisma felului în care s-a păstrat acest instrument, știut fiind faptul că orice instrument cu corzi trebuie cântat pentru a-și păstra și chiar îmbunătăți calitățile sonore. Lemnul – de proveniență românească, se pare – din care au fost construite aceste viori, s-a uscat în timp, dar, în același timp, vibrând odată cu sufletele celor care l-au mânuit de-a lungul anilor, a evoluat. Această vibrație încă se transmite către cei care vin să ne asculte în sala de concert sau în turneele pe care le-am întreprins în ultimii ani alături de pianistul Horia Mihail. Turneul „Vioara lui George Enescu”, devenit deja un brand, a bucurat sufletele multor oameni veniți să ne asculte poveștile despre instrument, despre lucrările interpretate și, nu în ultimul rând, despre continuarea tradiției pe care George Enescu a deschis-o acum mai bine de un secol, aceea de a aduce alinare, un strop de muzică bună, acolo unde nu ar fi avut acces, adică la sate, prin parcuri și prin licee”, spune Gabriel Croitoru.
Dacă la primele ediţii sondam teritoriul virgin al căminelor culturale din sate aflate în cele mai îndepărtate colţuri ale României, unde sunetul muzicii clasice nu ajunsese niciodată, au fost mai apoi turnee în care vioara lui Enescu a mers în căutarea pianelor călătoare lăsate în diferite oraşe ale ţării de Horia Mihail şi, evident, la Sala Radio. Și ani în care a ajuns să cânte la Beijing, la Londra, în Spania, Portugalia. Iar în 2021 se pregăteşte să ajungă la Tokyo. Turneul naţional Vioara lui Enescu va continua în octombrie - noiembrie 2020.
Încheierea Turneului naţional „Vioara lui Enescu”
Marţi, 20 octombrie – Bucureşti, on air si online de la Sala Radio
Integrala Beethoven - I
L. van Beethoven:
Sonata nr. 3 în Mi bemol major, op. 12
Sonata nr. 4 în la minor, op. 23
Sonata nr. 7 în do minor, op. 30