Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„Fratele mai mic al lui Ion Ghica și liberal pașoptist francofil din aripa lui C.A. Rosetti (alias «pocitura» cu «bulbucații-i ochi de broască»), a murit încă tânăr, pe 17 iulie 1882, la București și a fost incinerat la moșia Ghergani. Stâlp de cafenele, revoluționar demofil și boem parizian învederat la pașopt (cu escale și pe la Stambul), prieten cu Bolintineanu, Bălcescu, Alecsandri, mai târziu Macedonski ș.a., căsătorit cu o franțuzoaică, Pantazi a avut o biografie aventuroasă”, sesiza criticul și istoricul literar Paul Cernat în fuga unui crochiu închinat fratelui lui Ion Ghica.
De două ori la „mititica”
Pe repede-înainte: „Pantazi Ghica a luptat și în Războiul Crimeii, în timp ce mai seriosul său frate lupta strategic împotriva pirateriei maritime ca bei de Samos. Întors în țară, combate în presa liberală (după 1867 devine și un antijunimist învederat), îndeplinește funcții publice relativ minore în vremea lui Cuza, dar e implicat în diverse scandaluri și ajunge o vreme chiar la închisoare (întâi, pentru calomnie de presă, în calitate de coeditor al ziarului Dîmbovița, a doua oară împreună cu publicistul antidinastic N.T. Orășanu)”.
Animator al presei umoristice
Pe același fir: „Altminteri, avocat de profesie... A avut totuși noroc de prieteni scriitori mulți și influenți. Rămâne în literatură mai ales pentru romanul (cu tâlc autobiografic) Un boem român (1860), nu rău pentru faza, incipientă încă, a romanului autohton. Pasabilă, dincolo de alfabetul de tranziție în care a fost scrisă, e nuvela O lacrimă a poetului Cîrlova (1858). Un interes pur documentar au însă caraghioasa «anecdotă» Cămătarul sau comedioarele satirice Iadeșul și Sterian pățitul - omul a fost, de altfel, și un animator al presei umoristice, conducător al revistelor Păcală și Scrînciobul”.
Boem avant la lettre
Închiderea acoladei biografice: „Pantazi a stârnit mânia amicului N. Filimon pentru publicarea unei «revizuiri critice» a Ciocoilor vechi și noi în Revista română a lui Al. Odobescu. Unii comentatori i-au atribuit romanul cu paternitate incertă Catastihul amorului. La gura sobei (Radu Ionescu pare un candidat mai plauzibil, totuși). Spre finalul vieții a propus, ca deputat în Parlament, construirea unui submarin de producție românească. O figură - și un «boem român» înainte ca boema să prindă cheag la noi”.
193 de ani s-au împlinit în această primăvară, pe 15 martie, de la nașterea lui Pantazi Ghica
„Stâlp de cafenele, revoluționar demofil și boem parizian învederat la pașopt (cu escale și pe la Stambul), căsătorit cu o franțuzoaică, Pantazi Ghica a avut o biografie aventuroasă”, Paul Cernat, istoric literar
Citește pe Antena3.ro
„Pantazi a fost o figură și un «boem român» înainte ca boema să prindă cheag la noi”, Paul Cernat, istoric literar
