Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cine a fost acest bărbat care în urmă cu aproape patru decenii i-a emancipat pe ruși, extrăgându-i ușor-ușor din mirajul comunist? Are cuvântul etnologul Gheorghiță Ciocioi: „Primul și ultimul președinte al U.R.S.S., creatorul «epocii glasnost-perestroika», Mihail Gorbaciov, a avut un tată rus și o mamă ucraineancă (pioasă). În copilărie, de altfel, Gorbaciov a vorbit ucraineana, fiind numit de verii săi «hohleak» (de la hahol)”. Ce conotații are numele său? „Numele de Gorbaciov provine din «gorb» - cocoașă. «Gorbaci» - cel cocoșat, «Cocoșatu’» - o poreclă devenită nume de familie. Gorbaciov - «fiul celui cocoșat», «al lui Cocoșilă»... Cam așa le «suna» slavilor estici numele președintelui ce părea că le va reda libertatea. Pierdută în 1917”.
Hrușciov - gândacul lacom
Dar Hrușciov ce hram poartă? „Nikita Hrușciov (1894-1971), succesorul lui Stalin la cârma Uniunii Sovietice, un aspru luptător împotriva religiei, a rămas, totuși, în istoria Europei de Est prin ceea ce numim astăzi «dezghețul hrușciovist». Numele său, în tălmăcire românească? Gândăcea, Gândăcescu, Cărăbușanu! Numele provine de la gândacul de mai («cărăbuș») - «hrușci» (în rusă, ucraineană) - fiind o poreclă primită de unul dintre înaintașii familiei, ce va fi înregistrată mai apoi ca nume. (În timp, Hrușci + patronimul «ov»). Cel mai probabil, ținând seama de unele însușiri ale gândacului (lacom mereu de frunze, umblând peste tot etc.). În slava veche, «hrușci» era numele pentru orice gândac nu doar pentru cel de mai. Numele de familie luate după unele insecte sunt, altfel, printre primele o sută de nume cele mai răspândite în Rusia - Komarov (de la komar - țânțar), Muhin (de la muha - muscă), Blohin (de la bloha - purice), Jukov (de la juk - gândac - cu sensul de orice gândac, astăzi, în rusă)”.
Fiul celui numit „Ciocan”
Un alt nume rusesc (cu rezonanțe de neplăcută amintire în istoria României și a lumii, în general) - Molotov: „Pseudonim ajuns celebru prin omul politic sovietic de tristă amintire V. M. Molotov (nume real: Veaceslav Mihailovici Screabin - 1890-1986). «Molotov» a fost un nume «revoluționar»: «molot» (rusă) - ciocan + sufixul patronimic «ov» a rezultat «Fiul celui numit Ciocan». Ciocanul, alături de seceră, fiind un simbol bolșevic «de rezonanță» populară, «garanție» a industrializării, a puterii clasei muncitoare, a biruinței proletariatului asupra burgheziei”. Povestea „Cocktailului Molotov” care ar fi? Gheorghiță Ciocioi: „«Cocktailul Molotov» e «opera indirectă» a lui Molotov. În timpul războiului cu finlandezii (iarna anilor 1939-1940), Molotov anunța la Radio Moscova că avioanele sovietice nu bombardează Finlanda, ci «duc pâine». Finlandezii vor numi, astfel, bombele rusești «coșurile de pâine ale lui Molotov». Dispozitivele incendiare improvizate împotriva tancurilor inamice vor purta numele, în Finlanda, de «cocktailuri Molotov». «Dacă Molotov dă pâinea, noi dăm băutura» - vor replica finlandezii”.
Colacii rusești care aduc moartea
Din aceeași categorie (incendiară) vine numele Kalașnikov: „Nume știut mai ales după armele de asalt AK-47, AKM și AK-74, proiectate de inventatorul și inginerul militar rus Mihail Kalașnikov (1919-2013). Kalașnikov se tălmăcește prin «fiul lui Kalașnik/Kalacinik». În traducere: cel care face/vinde colaci («kalaci» - colac), brutar care coace, de praznice, ori pentru felurite evenimente dintr-o comunitate, colaci. Nume vechi în Ucraina și Rusia. Ajuns și în Basarabia și în România (purtat chiar de fețe bisericești - Calașnicov)”.
Cufundarul care a zburat în spațiu
După atâtea „pâini-bombe”, „colaci mortali” și „gândaci lacomi”, să cercetăm și un nume mai „pașnic” - Gagarin: „Nume rusesc, ajuns celebru prin cosmonautul Iuri Alekseevici Gagarin (1934-1968) - primul om care a zburat în spațiu (1961). Provine dintr-o poreclă - Gagara. În tălmăcire: cufundar. Specie de păsări de apă, de mărimea unei rațe, cu pene negre-castanii și un cioc ascuțit. Sunetul strident al acestora răzbate până la sute de metri depărtare. Oamenii dimprejurul apelor în care trăiau aceste păsări îl imitau adeseori pentru a crea o atmosferă înfricoșătoare. Cel mai iscusit imitator, ori cineva cu o voce ascuțită, era numit Gagara. Sufixul «in», în cazul dat, este un patronim. Orlov, Golubev sunt alte porecle rusești devenite nume de familie (din orel - vultur; golub’ - porumbel)”.
Mendeleev - cel mângâietor
Originea numelui Mendeleev care ar fi? „Nume ajuns celebru prin chimistul rus Dmitri Ivanovici Mendeleev (1834-1907), părinte al unui «tabel periodic al elementelor», care îi poartă numele. În fapt, tabelul ar fi trebuit să se numească «al lui Sokolov». Bunicul său patern, Pavel Sokolov (din «sokol» - șoim, în rusă), preot, a avut patru fii. Însă doar unul a păstrat numele de familie al tatălui, ceilalți trei primind, după obiceiul vremii în Rusia, nume de familie diferite: unul după cel al satului, un altul după hramul bisericii așezării, iar tatăl lui Dmitri - după o poreclă, luată după numele moșierilor vecini - Mendeleev - fiind înscris astfel la seminar. Dmitri a interpretat originea numelui astfel: «... dat tatălui meu, Ivan, când a schimbat ceva, așa cum moșierul din apropiere, Mendeleev, schimba caii». Nume format prin asemănare cu expresia «a face schimb» - «menu delat’» («мену делать»). Mendeleev este socotit însă, dincolo de această interpretare romantică, un nume evreiesc, care a circulat în spațiul german, ucrainean, belarus, polon și rus din Mendel - provenind din Menachem (mângâietor). Mendeleev, Mendelson, Mendelssohn - «fiul lui Mendel»”.
Gât-Strâmb
Nu în ultimul rând - Krivoșein: „Nume cunoscut la noi prin lucrările remarcabilului teolog rus Arhiepiscopul Vasili Krivoșein (1900-1985), care a petrecut peste două decenii la Sfântul Munte Athos. Krivoșein = «cel cu gâtul strâmb», «Gât-Strâmb/Sucit». Krivo - strâmb: șeia - gât (rusă). Fiind un nume vechi, se consideră fie că era vorba de o persoană ce avea acest defect (o poreclă), fie de cineva care provenea de la o moșie, unde era întâlnită o formă de relief aparte (un «gât»/«cot» strâmb al unei ape, văi etc.) - de la care aceasta și-a luat numele («Krivoșeia»)”.
Pastila de istorie
Despre hatâr
„Din timpul dominației turcești, de tristă memorie, ne-au rămas o sumă de cuvinte cu accentul pe ultima silabă, cuvinte împământenite de multă vreme, dar care au rămas totuși cu nota caracteristică străină. Și pentru că este o strânsă legătură între sferă și conținut, significația acelor cuvinte era orientală și prin urmare străină cu desăvârșire pentru obiceiurile patriarhale și rectiline ale poporului de ciobani dintre Dunăre și Carpați. S-a întâmplat însă cu aceste turcisme un proces bizar: deși haina exterioară a păstrat nota străină, conținutul a intrat atât de profund în obiceiurile poporului nostru că acum fac parte integrală din trăsăturile etnice”.
Această calamitate orientală…
Drept exemplu: „Când zici: «hatâr» vorba sună strident și se cunoaște imediat că nu face parte din graiul nostru muzical și sonor, dar significația este complet pământeană. De la părintele care încearcă să capete o bursă pentru progenitura sa, de-o evidentă sărăcie intelectuală și până la politicianul care cu abilități savante își plasează nepoții și agenții electorali în posturi nemeritate, toți practică hatârul cu un entuziasm vrednic de-o cauză mai nobilă. Nu există cetățean în binecuvântata Românie care, măcar o dată în viața lui, să nu se fi sprijinit pe hatâr. Nu mai vorbesc de acele exemplare parazitare a căror existență este un nesfârșit hatâr. Și această calamitate orientală, intrată adânc în obiceiurile poporului nostru, desființează amorul propriu, șterge bunul simț și omoară personalitatea. În fața hatârului meritul este necunoscut, talentul este o cantitate neglijabilă, munca devine viciu, cinstea ce umbrește, legea se interpretează, dreptatea își mai pune un bandaj la ochi și adevărul o ia la fugă. În aceste condiții numai naivii se mai pot mira de uriașa decadență morală atât de evidentă. Să mai nădăjduim într-o reacțiune? Poate, dar nu cred” - Sursa: Realitatea ilustrată, 15 mai 1927.
„Numele de Gorbaciov provine din «gorb» - cocoașă. «Gorbaci» - cel cocoșat, «Cocoșatu’» - o poreclă devenită nume de familie. Gorbaciov - «fiul celui cocoșat», «al lui Cocoșilă»”, Gheorghiță Ciocioi, etnolog
„În copilărie, de altfel, Gorbaciov a vorbit ucraineana, fiind numit de verii săi «hohleak» (de la hahol)”, Gheorghiță Ciocioi, etnolog
„Numele lui Hrușciov, în tălmăcire românească? Gândăcea, Gândăcescu, Cărăbușanu! Numele provine de la gândacul de mai («cărăbuș») - «hrușci» (în rusă, ucraineană)”, Gheorghiță Ciocioi, etnolog
„Kalașnikov se tălmăcește prin «fiul lui Kalașnik/Kalacinik». În traducere: cel care face/vinde colaci («kalaci» - colac), brutar care coace, de praznice, colaci”, Gheorghiță Ciocioi, etnolog
„Numele Gagarin provine dintr-o poreclă - Gagara. În tălmăcire: cufundar. Specie de păsări de apă, de mărimea unei rațe, cu pene negre-castanii și un cioc ascuțit”, Gheorghiță Ciocioi, etnolog
Citește pe Antena3.ro
