Gala Premiilor UNITER, ediţia 2014. Premii şi nominalizări

Uniunea Teatrală din România anunţă că a XXII-a ediţie a Galei Premiilor UNITER va avea loc luni, 28 aprilie, la Palatul Culturii din Târgu-Mureş.

Victor Rebengiuc, Excelenţa UNITER
Senatul Uniunii Teatrale din România a hotărât ca Premiul de Excelenţă pe anul 2013 să fie acordat actorului Victor Rebengiuc (foto), distincţia urmând să fie decernată, conform tradiţiei, în cadrul Galei Premiilor UNITER, care va avea loc în acest an pe data de 28 aprilie, la Tg. Mureş. Premiul de Excelenţă, dar şi premiile pentru întreaga activitate şi premiile speciale sunt atribuite conform statutului Uniunii şi anunţate o dată cu nominalizările la Premiile UNITER.
În 2014, Premiul pentru întreaga activitate îl vor primi actorii Petru Ciubotaru (Iaşi) şi Virginia Itta Marcu (Braşov), dar şi regizorul Mihai  Măniuţiu, scenografa Anca Pâslaru şi criticul şi istoricul de teatru Zeno Fodor. Premii speciale sunt trei. În posesia unuia va intra traducătoarea şi jurnalista radio Raluca Rădulescu, pentru contribuţia la redimensionarea într-un discurs contemporan a unei cărţi fundamentale pentru practica şi teoria teatrală, “K.S. Stanislavski – “Munca actorului cu sine însuşi”, volumul I (Editura Nemira, 2013). Un alt premiu special revine Andreei Gavriliu şi lui Ştefan Lupu, pentru spectacol de teatru-dans  “Zic-Zac”. Şi creatoarea (regizor şi autor) Gianina Cărbunariu primeşte un premiu special, pentru teatru-document, cu spectacolul “Tipografic majuscul”, o coproducţie dramAcum şi Festivalul Internaţional de Teatru de la Nitra (Slovacia), realizată în parteneriat cu Teatrul Odeon.
Pentru ediţia 2014 a Galei Premiilor UNITER, nominalizările au fost făcute de un juriu alcătuit din criticii Andreea Dumitru, Sebastian-vlad Popa şi Ionuţ Sociu. Important de menţionat că juriul a făcut public argumentul său - principiile “care au ghidat selecţia” spectacolelor, a creatorilor, a artiştilor (e vizat anul calendaristic 2013) pentru nominalizările la Premiile UNITER.


Argumentul juriului de nominalizări al Galei Premiilor UNITER 2014
Criticii Andreea Dumitru, Ionuţ Sociu şi Sebastian-vlad Popa comunică publicului şi comunităţii teatrale din România următoarele principii care au ghidat selecţia pentru nominalizările la Premiile Galei UNITER 2013:

- vitalitatea expresivă şi ideatică a creatorilor de a depăşi stereotipiile teatralităţii ca formă de complicitate gregară între artist şi public

- forţa prin care spectacolul dramatic se manifestă ca dimensiune autonomă faţă de prestigiul textului literar, ceea ce, de altfel, este de mult subînţeles şi rareori înţeles

Decurg, din cele de mai sus, următoarele criterii specifice:

- observarea regiei de teatru ca act de gândire care trece dincolo de nomenclatorul de teme morale, îndeobşte întâmpinate entuziast de critica de specialitate: “criza lumii contemporane”, “pierderea identităţii”, “incomunicabilitatea”, “inadaptarea”, “conflictul dintre generaţii”, “dezumanizarea”, “alienarea” etc.

- observarea regiei de teatru ca act de gândire şi de sensibilitate care înţelege omul ca un câmp de contradicţii ireductibile, revelatorii

- se deduce calitatea actorului care-şi depăşeşte propria eficienţă expresivă verificată. Spectacolele nominalizate, dar şi actorii nominalizaţi apar în acest sens juriului nu doar ca excepţii, dar şi ca fenomene rarisime de vocaţie artistică. Sentimentul entuziast şi îngrijorător este acela de a fi identificat valori nereprezentative pentru teatrul românesc de astăzi

- nominalizările de spectacol şi de regie coincid, fără nici o intenţie în acest sens, cu adeziunea reală, numărabilă, cuantificabilă a publicului. Depăşim cu această ocazie şi falsul complex al rupturii dintre ceea ce se numeşte “teatru de artă”, experiment sau laborator teatral şi public.

Juriul recunoaşte că toate aceste criterii nu şi le-a putut onora integral decât în cazul spectacolului al vivo.

Juriul ţine să evidenţieze radicalitatea poeticii dramatice a spectacolului Parallel, proiect artistic colectiv creat în condiţii de producţie minimală, cu actori şi regizori debutanţi. Parallel (producător: GroundFloor Group, coproducător: ColectivA, Cluj-Napoca) s-a aflat în proximitatea nominalizării pentru cel mai bun spectacol.

Membrii juriului  de nominalizări au propus senatului UNITER acordarea unor premii speciale:
• Spectacolului Poezia visului, pe versuri de Emil Botta în interpretarea lui Lari Cosmin Giorgescu – gest esenţial şi discret al unui creator legendar: Miriam Răducanu (producţie UNTEATRU)

• Jurnalistei şi traducătoarei Raluca Rădulescu pentru redimensionarea în discurs contemporan a uneia dintre cărţile fundamentale pentru practica şi teoria teatrală: K. S. Stanislavski – Munca actorului cu sine însuşi (I), Editura Nemira, 2013

Între acestea, a fost acceptat al doilea.

Juriul a propus preşedintelui Secţiei Române a Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru  acordarea unui premiu regizorului şi istoricului de teatru Radu-Alexandru Nica pentru volumul Nostalgia Mitteleuropei. O istorie a Teatrului German din Sibiu, Editura Eikon, 2013.

Membrii juriului semnalează comunităţii teatrale rezultatele îndoielnice şi îngrijorătoare ale renovărilor unor clădiri de teatru din ţară, constatate mai ales acolo unde proiectele de reabilitare aparţin autorităţii locale.



Nominalizări
Cel mai bun spectacol:
■ Hamlet de W. Shakespeare, regia László Bocsárdi, Teatrul „Tamási Áron” Sfântu Gheorghe

■ Maestrul şi Margareta, după Mihail Bulgakov, regia Zoltán Balász, coproducţie Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu şi Teatrul Maladype Budapesta

■ Victor sau copiii la putere de Roger Vitrac, regia Silviu Purcărete, Teatrul Maghiar de Stat Cluj

 
Cel mai bun regizor:
■ Zoltán Balász pentru spectacolul Maestrul şi Margareta, Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu

■ László Bocsárdi pentru spectacolul Hamlet,  Teatrul „Tamási Áron” Sfântu-Gheorghe

■ Silviu Purcărete pentru spectacolul Victor sau Copiii la putere, Teatrul Maghiar de Stat Cluj

Cel mai bun scenograf:
■ József Bartha  pentru scenografia spectacolului Hamlet, Teatrul „Tamási Áron” Sfântu-Gheorghe

■ Dragoş Buhagiar pentru scenografia spectacolului Ce nemaipomenită aiureală, Teatrul Naţional Cluj

■ Velica Panduru şi Zoltán Balász pentru scenografia spectacolului Maestrul şi Margareta, Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu

Cel mai bun actor în rol principal:
■ László Mátray pentru rolul titular din spectacolul Hamlet, Teatrul „Tamási Áron” Sfântu-Gheorghe

■ Cornel Răileanu pentru rolul Personajul din spectacolul Ce nemaipomenită aiureală, Teatrul Naţional Cluj

■ Marius Turdeanu pentru rolul Maestrul din spectacolul Maestrul şi Margareta, Teatrul Naţional “Radu Stanca” Sibiu

Cea mai bună actriţă în rol principal:
■ Alexandra Fasolă pentru rolul titular din spectacolul Yentl, Teatrul Evreiesc de Stat Bucureşti

■ Mariana Mihu pentru rolul Woland din spectacolul Maestrul şi Margareta, Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu

■ Rodica Negrea pentru rolul titular din spectacolul Mutter Courage, Teatrul Mic Bucureşti

Cel mai bun actor în rol secundar:
■ Zsolt Bogdán pentru rolul Charles Paumelle din spectacolul Victor sau Copiii la putere, Teatrul Maghiar de Stat Cluj

■ Valer Dellakeza pentru rolul Tót din spectacolul Familia Tót, Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova

■ Tibor Pálffy pentru rolul Claudius din spectacolul Hamlet, Teatrul „Tamási Áron”, Sfântu Gheorghe

Cea mai bună actriţă în rol secundar:
■ Csilla Albert pentru rolul Esther din spectacolul Victor sau Copiii la putere, Teatrul Maghiar de Stat Cluj

■ Nicoleta Hâncu pentru rolul Elmire, soţia lui Orgon din spectacolul Tartuffe, Teatrul Metropolis Bucureşti

■ Romaniţa Ionescu pentru rolurile Mara, Mama Marei, Psiholog şi Prezentator TV din spectacolul Profu’ de religie de Mihaela Michailov, Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova

Critică teatrală:
■ Cristina Modreanu

■ Mircea Morariu

■ Iulia Popovici

Teatru radiofonic:
■ Aniţa Nandriş-Cudla -  Amintiri din viaţă - Aniţa Nandriş-Cudla - 20 de ani în Siberia, regia artistică Petru Hadârcă, producţie a Societăţii Române de Radiodifuziune

■ Belvedere de Ana-Maria Bamberger, adaptarea radiofonică şi regia artistică Cezarina Udrescu, producţie a Societăţii Române de Radiodifuziune

■ Două nuvele de Mihail Bulgakov: Ştergarul cu cocoş şi Beregata de oţel, dramatizarea radiofonică şi regia artistică Diana Mihailopol, producţie a Societăţii Române de Radiodifuziune

Teatru TV:
■ Hedda Gabler, regia artistică Dominic Dembinski, producţie a Societăţii Române de Televiziune

■ Efectul Genovese, regia artistică Jon Gostin, producţie a Societăţii Române de Televiziune

■ O noapte furtunoasă, regia artistică Mihai Manolescu, producţie a Societăţii Române de Televiziune

Debut:
■ Delu Lucaci pentru rolul Agnes din spectacolul Prăpădul, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi

■ Lucia Mărneanu şi Leta Popescu pentru spectacolul Parallel, coproducţie GroundFloor Group şi ColectivA, Cluj-Napoca

■ Erwin Şimşensohn pentru regia spectacolului Yentl, Teatrul Evreiesc de Stat Bucureşti