Hamlet, centrul teatrului

La Craiova şi Bucureşti, un maraton cu şi despre "piesa pieselor"

Festivalul Internaţional Shakespeare, dedicat la această ediţie piesei "Hamlet", a început la Craiova vineri 23 aprilie (ziua naşterii şi a morţii marelui Will), aşa cum a fost programat, cu spectacolul Teatrului O.K. din Vilnius (Lituania). E o creaţie plimbată prin lume, semnată de regizorul Oskaras Korşunovas, artist care atrage criticii şi îi provoacă prin concepţia sa regizorală.

Scump la vedere, Korşunovas a venit totuşi la Craiova, în deschiderea manifestării, dar a fost mai greu de abordat. A lăsat să vorbească despre sine spectacolul pe care l-a creat. Piesa "Hamlet" este "piesa pieselor", aşa cum spunea regizorul Peter Brook sau "centru teatrului", precum afirmă profesorul de studii teatrale la Sorbonne Nouvelle-Paris, George Banu, căci textul trimite la vechi şi noi probleme ale omenirii - de la tragedia antică până la modernitate. Astfel, versiunea scenică a lui Korşunovas a fost gândită în cheie post-modernă. Pentru el nu există un alt mod de a se verifica decât teatrul. Hamlet al său cade în propria-i "cursă de şoareci". Plin de metafore, cu accente ironice pe alocuri, spectacolul este construit, la propriu, pe baza unor mese de machiaj.

De la început, actorii stau în faţa oglinzii, cu spatele la public, întrebându-se: "Cine eşti?". Întrebarea se repetă la nesfârşit, pe un ton ce creşte, până la ţipete. După care mesele de machiaj devin construcţii bizare, redând un decor dinamic - de la cabina de machiaj imaginată la altarul pregătit pentru nunta Ofeliei sau la cavoul unde spiritul Regelui îl aşteaptă pe Hamlet. Oglinzile sunt aranjate astfel ca personajele să aibă imagine dublă sau triplă. Au efect. O multitudine de reflecţii. Roluri, măşti, nebunie. Korşunovas bagă pe ici pe acolo şoareci, cu chiţăit cu tot. Hamlet se plimbă cu un şoarece în rochie albă. Oricât de mult se întrebă personajele "Cine eşti?", în spectacol nu există răspuns.

În a doua zi de festival, când la Bucureşti se juca "Hamlet", regizat de Thomas Ostermeier, producţie a Teatrului Schaubuhne din Berlin, în prezenţa creatorului, pe scena Teatrului Naţional din Craiova, marele om de teatru Robert Wilson vorbea publicului despre arta teatrală, despre creaţia sa, despre "Hamlet" pe care l-a regizat şi jucat, apoi l-a înregistrat (în 1995 - Un monolog) şi filmul prezentat publicului din Bănie. Culmea, Wilson nu văzuse niciodată acest film, decât în Sala Mare a Naţionalului craiovean.

George Banu, aflat la festival, a spus pentru Jurnalul Naţional că prezenţa lui Robert Wilson aici "este un lucru cu totul şi cu totul excepţional". "Este artistul care circulă cel mai mult în lume, fiind foarte solicitat. Faptul de a fi intervenit într-un mod atât de complex în spaţiul aceste seri, la Craiova, este, după părerea mea, o victorie a Festivalului Shakespeare. Pentru că, fără îndoială, anumite lucruri din biografia lui Wilson le cunoşteam, le-a mai povestit altundeva, dar nu trebuie să uiţi că publicul e altul, că în sală se află studenţi care nu ştiau ce a povestit el înainte, că de fapt aceste elemente biografice din care s-a hrănit opera lui sunt astăzi repertoriate de specialiştii lui Wilson. Dar, fiind profesor, ştiu că se pot povesti de mai multe ori aceleaşi lucruri. Pentru că generaţiile sunt altele. Al doilea lucru care mi s-a părut interesant a fost că Wilson a rămas după proiecţie şi a vorbit foarte personal despre propria lui muncă teatrală, răspunzând la întrebări privind colaborarea cu Berliner Ensemble sau lucrul pe opera lui Beckett. Filmul proiectat reprezintă 40% din valoarea spectacolului (...). Noi îl vedeam ca o figură care juca toate rolurile; era mult mai însingurat decât ni-l prezintă filmul. Dar teatrul are nevoie de aceste înregistrări care sunt ca într-un şantier de arheologie - nişte ruine şi de la care putem pleca şi putem descoperi alte lucruri pe care le-am uitat, iar alţii le pot vedea pentru prima oară. A fost o seară cu Wilson destul de bogată pentru mine. O seară la Craiova", a spus George Banu.

Nu au ajuns la Craiova japonezii, de la celebrul Ryutopia Noh Theatre din Niigata (Japonia). Deşi aveau bilete la avion, cu câteva zile înainte de începerea festivalului, din cauza anulării multor zboruri nu a mai fost posibil să facă din nou rezervări. Totuşi, s-a proiectat înregistrarea video, în sala Teatrului Liric, a spectacolului "Hamlet", regizat de Yoshihiro Kurita.

Luni a fost programată montarea cu "Hamlet" a regizoarei Monica Pecikiewicz de la Teatrul Polski din Wroclaw (Polonia).

De notat că în festival au fost invitaţi doi "Hamleţi" regizaţi de femei, al doilea fiind cel al lui Elizabeth LeCompte ("The Wooster Group" din New York), care se va juca doar la Bucureşti, patru seri la rând - 6-9 mai, Teatrul Bulandra, Sala Izvor).

SEMINAR ÎN BĂNIE
Două zile a ţinut seminarul de shakespearologie organizat la Craiova de Asociaţia Internaţională a Criticilor de Teatru (AICT). Aşa cum ne-a remarcat George Banu, preşedinte de onoare al AICT, reuniunea la care s-a discutat despre piesa "Hamlet" a fost destul de interesantă: "Specialiştii care au intervenit au adus informaţii, detalii despre «Hamleţi» pe care nu i-am văzut sau pe care îi redescoperim. E un foarte util voiaj în lumea lui «Hamlet»". Au venit nu numai critici şi teatrologi, dar şi shakespearologi, mari cunoscători ai operei lui Shakespeare. Printre cei care au vorbit la seminar s-au numărat Ian Herbert (Marea Britanie), George Banu (Franţa), Michel Vais (Canada), Piotr Gruszczynski (Polonia), Monique Borie (Franţa), Manabu Noda (Japonia), Mirela Nedelcu Patureau (Franţa), David Esrig (Germania), dar şi Ludmila Patlanjoglu, Alice Georgescu, Ion Parhon, Natalia Stancu, Doina Modola din România.