Minunea

Pentru ca să păşească la fel de curat precum mireasa lui, Lavinia, pe pămăntul dragostei care i-a unit. Adrian Pintea s-a dezbărat de slăbiciunile acestei vieţi şi străbate universul pentru a se implini.

Audio - Lavinia Tatomir PinteaÂ

A ars corăbiile fostelor iubiri, aidoma vikingilor pe care ii adora…

Pentru ca să păşească la fel de curat precum mireasa lui, Lavinia, pe pămăntul dragostei care i-a unit. Adrian Pintea s-a dezbărat de slăbiciunile acestei vieţi şi străbate universul pentru a se implini. Am impletit din cuvinte un mesaj pentru Lavinia Pintea, soţia lui Adrian, in speranţa unui interviu pentru Ediţia de Colecţie. Nu ne doream o intruziune in intimitatea acestei femei, dar cu o forţă de care numai ea este in stare, Lavinia ne-a explicat limpede că ne ajută cu tot ce este necesar. "Il iubesc pe Adrian dintotdeauna, poate dinainte să mă fi născut", acestea sunt cuvintele Laviniei. Iubirea dintre ei este mai presus de cuvinte, chiar mai presus de fire. Este o iubire care a depăşit toate barierele, o iubire mai puternică decăt moartea.

Citește pe Antena3.ro

Michelangelo a pictat o femeie bolnavă de cancer în Capela Sixtină. Experţii lansează o nouă teorie revoluţionară

VOCEA. S-au intălnit pentru cea dintăi oară la Craiova, in 1997, atunci cănd maturul actor de 43 de ani se pregătea de rolul vieţii lui, "Hamlet". S-a intălnit cu Hamlet, dar şi cu sufletul lui pereche. Intr-un ianuarie, Adrian a rămas ca din senin fără voce, doctorul Tatomir, medicul Teatrului Naţional din Craiova, a fost rugat să o aducă pe fiica lui, Lavinia. Adolescenta in vărstă de 16 ani, un diamant şlefuit de o mănă nevăzută, avea puteri paranormale şi era supranumită "fata care aduce ploaia". "Fă o minune pentru mine", i-a şoptit Adrian, şi Lavinia a reuşit imposibilul. I-a redat vocea şi a ştiut că el este omul vieţii ei. Cineva acolo sus le-a incrucişat destinul, le-a sortit să fie impreună, iar spiritul neliniştit numit Adrian Pintea a cunoscut beţia luminii pe care i-o aducea iubirea pentru Lavinia. Atunci au făcut şi prima fotografie, surprinşi de asemănarea fizică dintre ei. A urmat o relaţie specială, o prietenie construită pe convorbiri telefonice, dar şi pe sentimentul unei legături profunde. S-au transformat sub ochii celor din familie, ai prietenilor. A venit Toamna, laitmotiv al vieţii lui, iar Adrian a cerut-o de nevastă intr-o seară, mărturisindu-i ce simte pentru ea. Sufletul Laviniei rădea şi plăngea la un loc. N-a dormit nici o secundă. A doua zi, Adrian venea la Craiova, avănd ca pavăză un buchet de flori, şi-i cerea măna oficial. De Crăciun, in 2000, Lavinia Tatomir, studentă la Medicină, devenea doamna Adrian Pintea. La 30 iunie a avut loc nunta intr-o biserică catolică, după religia lui Adrian. La terminarea primului ei an de facultate, după o chinuitoare navetă intre Craiova şi Bucureşti, cănd li se părea atăt de greu să fie departe unul de altul, s-au mutat in Capitală...

IDEAL. Lavinia s-a pierdut timp de şapte ani in ochii negri ai bărbatului ei. Iar el in ochii ei mari şi in felul ei de a fi. Il aveau pe Haiduc, "copilul lor păros", in aşteptarea copilului care să adune frumuseţi de la unul şi de la celălalt. "Nu pot decăt să fiu măndră că bărbatul meu este idealul atător femei, dar el este perechea mea. Ii respect trecutul, nu sunt absurdă, ştiu că a trăit destule alte iubiri care, de altfel, l-au format pentru a fi Dragostea vieţii mele." Iubirea ei se vede. Dacă s-ar fi cunoscut cănd el era mai tănăr, poate că relaţia lor n-ar mai fi fost atăt de vie, de profundă. Lavinia il iubeşte pe cel de acum şi nu se sfieşte să spună că a fost, este şi va fi primul şi singurul bărbat din viaţa ei.

Asemănarea dintre ei l-a făcut pe unul dintre profesorii ei din facultate să afirme că are un soţ narcisist, pentru că şi-a ales o soţie asemănătoare lui. "Mi-e dor de tine şi cănd te ţin de mănă in somn", scria intr-o dimineaţă Adrian pe un bilet pentru ea, lăsat pe masa din bucătărie. Dragostea adevărată nu dispare niciodată. Povestea lor incă se scrie… chiar şi dincolo, pentru că Adrian Pintea credea cu tot sufletul că este posibilă reintoarcerea.

CURCUBEUL. El a iubit-o cu răbdare, cu maturitate, cu răsfăţ şi cu alint. Ea a fost mereu alături de el, l-a privegheat ca pe copilul ei, l-a ţinut de mănă. Pănă in ultima clipă... Ştiindu-l bolnav, a dorit să-i vindece orice suferinţă şi să-l ţină in viaţă căt mai mult. Pentru ea, dar şi pentru restul oamenilor care-l iubeau şi il doreau mereu pe scenă. "Vă spun, ca medic, că toţi colegii mei au tras de viaţa lui pănă in ultimul moment. Au fost oameni care nu au plecat de lăngă el", a afirmat Lavinia. Adrian Pintea a făcut singurul lucru pe care ştia să-l facă la perfecţie: a luptat. Cavalerul Alb, care spunea că eroii lui preferaţi sunt medicii de la Urgenţă, a risipit norii şi acum călăreşte pe calul său acolo unde curcubeul işi adună culorile, in aşteptarea reintoarcerii.

O copilărie fermecată

"Copilăria mea s-a desfăşurat intr-un oraş in care se respira jumătate ca la Viena, jumătate ca intr-o Romănie civilizată", spune Adrian Pintea intr-un interviu. "Este vorba despre Oradea. Un oraş foarte important pentru viaţa mea (…). Tatăl meu, George - care m-a crescut - este un om strict, sever, un caz special de tandreţe excepţională, ascunsă sub o mască de militar convins. Iar tatăl meu real, care n-a avut şansa să mă crească, pentru că s-a prăpădit foarte curănd după naşterea mea, a fost medic şi provenea din Lugoj - tot o zonă «fermecată»."

O fiinţă minunată pe nume Maria

"Pe această fiinţă minunată o cheamă Maria - cel mai frumos nume de mamă, nu-i aşa? Cu ce se ocupă ea? Păi, ocupaţia ei principală este aceea de a fi mama mea şi a surorii mele. Hobby-ul ei principal? Conservarea memoriei acestui destin foarte tulburat - destinul lui Adrian Pintea - un destin care, atunci cănd n-o ingrijorează, ii face, cred, plăcere. Farmecul ei mi-e imposibil să-l descriu. In copilăria mea, mama era nepermis de tănără, de luminoasă, de caldă, era o prietenă puţintel mai in vărstă decăt mine", mărturiseşte Adrian Pintea.

... lăsată să se intămple

"Nu cred că sunt indepărtat de realitate, spune Adrian Pintea intr-un interviu. Orice trăntă de pămănt te face mai puternic. O dată ce te-ai ridicat, eşti deja invingător. Sunt un om puternic. M-a cam costat, pentru că aveam un mare inamic, un luptător foarte serios, eu insumi. E bine să nu-ţi regizezi propria viaţă, trebuie lăsată să se intămple, trebuie să te descurci intr-o regie pe care n-o semnezi tu."

Ce formă veselă

"Ce formă veselă ar trebui să am!/ ca sărgul zăpăcit din tamburine,/ spre moarte dacă aş avea un geam/ prin care totul să se vadă bine;/ ce formă veselă ar trebui să am!/ ce prinţ să fiu, cu găt de pelican,/ cu şold uşor legănător şi guşă/ cu care să te-nveselesc la uşă;/ ce formă veselă ar trebui să am!/ ce zile norocoase şi senine!/ spre moarte dacă aş avea un geam/ prin care totul să se vadă bine"

Adrian Pintea

• Fotografiile din această Ediţie de Colecţie ne-au fost puse la dispoziţie de Lavinia Tatomir Pintea căreia ii mulţumim pentru sprijin