Vioara întâi

Anul 1969. Eram elevă în clasa IX-a la Liceul "Nicolae Bălcescu", astăzi Colegiul Naţional "Sfântul Sava", şi, ca toţi adolescenţii, iubeam nespus muzica uşoară.

Eram la curent aşadar cu tot ceea ce se transmitea la radio sau la televizor, în domeniu. Nu existau pe atunci discoteci, dar ne întâlneam cu prietenii să ascultăm muzică şi să socializăm la aşa-numitele "ceaiuri dansante". Festivalul Internaţional "Cerbul de Aur" era, desigur, pentru noi un eveniment care nu putea fi ratat, aşa că la început de primăvară, în primele zile ale lunii martie, atenţia noastră, a tinerilor, era aţintită spre spectacolele de la Braşov, pe care, bineînţeles, Televiziunea Română le transmitea în direct.

UN PAS. În momentul în care prezentatorii festivalului, Sanda Ţăranu şi Silviu Stănculescu, au anunţat că Cerbul de Aur a fost câştigat de o româncă, Luminiţa Dobrescu, bucuria noastră, a tuturor, a fost una foarte mare. Desigur, nu ne aşteptam, căci la acea ediţie s-au prezentat concurenţi foarte buni. Dacă i-am numi aici doar pe câţiva dintre ei, Julio Iglesias, Jaqueline Midinette, Roy Black, Frida Boccara, Anda Călugăreanu sau Mihaela Mihai, v-aţi da seama că a fost o competiţie foarte strânsă şi că obţinerea marelui trofeu a însemnat un pas important pentru Luminiţa Dobrescu.

Se pare însă că interpretarea plină de sensibilitate a cântecului "Of, inimioară", al lui Edmond Deda, i-a convins pe membrii juriului că "Cerbul" trebuie să rămână acasă, în România. Pentru Luminiţa Dobrescu n-a fost puţin lucru să cânte pe aceeaşi scenă cu vedete de primă mărime ale muzicii uşoare internaţionale: Cliff Richard şi Juliette Greco, invitaţi la festival.

Nici nu bănuiam atunci că peste ani aveam să mă întâlnesc cu Luminiţa Dobrescu în ipostaze care mi-au dat posibilitatea s-o cunosc şi ca om, nu numai ca interpretă de muzică uşoară. S-a întâmplat anul trecut, când am avut-o ca invitată la emisiunea "O dată-n viaţă", pe care o realizez împreună cu celebrul teleast Titus Munteanu şi a cărei gazdă este binecunoscuta vedetă TVR Iuliana Tudor. Am desluşit atunci că Luminiţa Dobrescu nu este doar o solistă cu remarcabile calităţi vocale şi interpretative, ci şi o persoană cu totul specială, disciplinată şi ordonată, cunoscând şi respectând rigorile impuse de formatul emisiunii, într-un cuvânt o profesionistă.

LA ACŢIUNE! Luminiţa a plecat din ţară de aproape 40 de ani, dar în tot acest timp a purtat cu mândrie prin lume numele de român. Încăpăţânată, în sensul bun al cuvântului, şi-a urmat propriul drum. Un mod de a gândi şi de a acţiona, puternic marcat de voinţa şi dorinţa de a reuşi, instinctul de conservare, tenacitatea şi perseverenţa au ajutat-o să supravieţuiască. Întreprinzătoare şi plină de entuziasm, cu o mare putere de a se reinventa şi cu o vitalitate ieşită din comun, ea a dat dovadă de multe ori de rezistenţă. Cu siguranţă nu i-a fost uşor, dar, cutezătoare şi plină de idei, a avut iniţiativă şi a trecut imediat la acţiune, pentru că a vrut totul cât mai repede.

Energică şi comunicativă, fire sociabilă, căutând permanent latura practică a vieţii, s-a adaptat uşor fiecărei situaţii şi împrejurări întâlnite, interesată fiind de tot ce este nou. Succesele ei se datorează atât intuiţiei, cât şi mobilităţii şi disponibilităţii de acţiune. Fire practică, activă, concentrându-se asupra esenţialului, a ştiut să se orienteze către succes.

A ÎNVINS! Şi-a cheltuit energia metodic, "căţărându-se" încet, dar sigur spre ţelurile sale ambiţioase. Gândurile şi sentimentele ei au fost ghidate de ideea de proprietate. Perseverentă şi fermă, dornică să îşi dezvolte ideile, a dovedit o bună cunoaştere şi conştientizare a obiectivelor sale. Bunul-gust şi talentul artistic, dar şi un simţ diplomatic şi negustoresc i-au permis Luminiţei Dobrescu să abordeze un domeniu care s-a dovedit a fi de succes: colecţionarea şi vânzarea de antichităţi.

Activă şi creativă, mizând pe răbdare şi perseverenţă, a reuşit în viaţă. Iubind culorile, tablourile, muzica şi dansul, ea a decis fără drept de apel că va învinge, şi a învins! Încrezătoare în propriile-i forţe, conştientă de propria-i valoare, Luminiţa Dobrescu a ştiut şi ştie să îşi reprezinte interesele şi să atragă atenţia, fiind mereu preocupată să iasă în evidenţă. Este ambiţioasă şi vrea să fie mereu "vioara întâi", dobândind prin muncă susţinută respectul faţă de sine şi prestigiul social. Personalitate puternică, spirit organizatoric, inteligentă, cu o putere de muncă extraordinară, Luminiţa Dobrescu este un model şi un simbol. Acela al reuşitei.