Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
In 1969, cănd romănii incă nu se obişnuiseră cu găndul că artista nu mai e printre ei, s-a născut Festivalul-concurs Maria Tănase.
In 1969, cănd romănii incă nu se obişnuiseră cu găndul că artista nu mai e printre ei, s-a născut Festivalul-concurs Maria Tănase.
Deşi născută la Bucureşti, Maria Tănase a avut intotdeauna suflet de oltean. Poate şi pentru că tatăl ei, florarul Ion Tănase, s-a născut in sătucul gorjean Mierea Birnicii şi a locuit in tinereţe la Craiova. In Bănie, Maria Tănase a venit in anii grei ai războiului, cănd a susţinut spectacole alături de marii lăutari ai oraşului. Tot de aici a cules folclor. Iar Bănia i-a rămas recunoscătoare, dăruindu-i un muzeu, un festival şi o făntănă.
ACHIZIŢIE. "Colecţia Maria Tănase a fost achiziţionată in 1984, mult după moartea Mariei Tănase, de la fostul ei soţ, Clery Sachelarie. Muzeul Olteniei a fost motivat şi de faptul că, in Craiova, Centrul Creaţiei Populare organiza deja Festivalul Maria Tănase, care se bucura de tot mai mult succes", spune dr Ion Bălosu, şeful Secţiei de Etnografie a Muzeului Olteniei.
Obiectele au fost expuse de atunci la Secţia de Etnografie a Muzeului Olteniei, de fiecare dată cănd in Craiova avea loc o nouă ediţie a Festivalului Maria Tănase. Anul 2007 a făcut totuşi excepţie de la regulă: Casa Băniei, cea mai veche clădire din Craiova şi locul unde funcţionează Secţia de Etnografie, se află in plin proces de renovare, iar Colecţia Maria Tănase este depozitată, momentan, intr-o altă secţie a Muzeului Olteniei. Colecţia conţine in jur de 1.300 de piese, printre care fotografii, obiecte vestimentare, podoabe, documente legate de activitatea artistei şi acte personale. Printre acestea, certificatul de naştere, cel de deces, dar şi paşaportul pe care Maria Tănase l-a folosit pentru a vizita America, in 1939. De altfel, poate cel mai mare eveniment din viaţa Mariei a fost această deplasare la New York. Acolo s-a intălnit cu George Enescu, compozitorul apreciind-o deosebit de mult, in special pentru talentul ei ieşit din comun.
Citește pe Antena3.ro
VALOARE SENTIMENTALĂ. "Din colecţie fac parte şi căteva costume de scenă ale artistei: fuste, bluze, pălării. Am achiziţionat şi piese de mobilier: o masă, un scaun, un covoraş, tablouri, suporturi pentru fotografii, vaze, printre care una din sticlă de Murano. Acestea nu sunt de mare valoare in sine, dar capătă valoare pentru că au făcut parte din habitatul şi din intimitatea Mariei Tănase. Una dintre cele mai importante părţi ale colecţiei Maria Tănase este reprezentată de cele aproximativ 150 de fotografii, care surprind viaţa artistei de cănd ea avea 10 ani şi pănă in 1962, cu un an inainte de moarte", povesteşte dr Ion Bălosu.
FĂNTĂNA. In testament, Maria Tănase a lăsat scris ca, in memoria ei, să se sape o făntănă "pe un drum secetos, dornic de apă", pentru ca drumeţii să işi potolească setea. De această clauză testamentară, primul care şi-a adus aminte a fost graficianul craiovean Gabriel Bratu, care in 1997 a insistat pe lăngă autorităţile judeţului Dolj pentru construirea acestei făntăni. Momentul ales n-a fost intămplător: in vara acelui an urma să aibă loc ediţia a XIV-a a Festivalului Maria Tănase. Locul ales a fost comuna Călăraşi, care, deşi e aşezată pe malul Dunării, e unul dintre locurile cele mai arse de secetă ale Doljului, făcănd parte din perimetrul numit, de căţiva ani incoace, "Sahara Olteniei". Totuşi, făntăna n-a fost săpată pe un drum realmente secetos, fiind preferată curtea Primăriei din localitate. "Treaba a inceput de la Bratu, care era atunci pe la Comitetul de Cultură (Inspectoratul pentru Cultură - n.r.) şi care a găsit un testament al Mariei Tănase, in care zicea să se scobească o făntănă pe un drum secetos. Fiind concursul prin august, in iunie au venit la mine cu arhitectul-şef al judeţului, Cernătescu, să vedem dacă suntem in stare s-o facem. Trebuia s-o facem manual şi să avem grijă să se şi usuce burlanele pănă la sfărşitul verii. Ne-am descurcat, am săpat la 15 metri, unde e apă, a ieşit treaba bine", işi aminteşte Vergică Şovăilă, primar - atunci şi acum - in comuna Călăraşi, judeţul Dolj. Cea mai preţioasă ofrandă adusă celei care a fost Maria Tănase este, poate, festivalul-concurs care-i poartă numele. Prima ediţie a avut loc la 6 ani de la trecerea in nefiinţă a căntăreţei, in 1969, cănd romănii nu se obişnuiseră incă cu găndul că Maria nu mai e printre ei.
VOCI PENTRU EA. "Festivalul, organizat o dată la doi ani, a rezistat timpului şi a fost o rampă de lansare pentru multe nume sonore ale muzicii populare: Ana Munteanu, Gheorghe Roşoga, Maria Răchiteanu-Voicescu, Angelica Stoican, Ionela Prodan, Vasilica Dinu, Maria Dragomiroiu, Elena Jurjescu, Floarea Calotă, Ioan Bocşa, Constantin Enceanu, Mariana Ionescu, Grigore Leşe. Unii dintre ei, precum Maria Apostol, Liviu Vasilică şi Drăgan Muntean, nici nu mai sunt pe scena acestei lumi, prea grăbiţi să meargă s-o intălnească pe Maria Tănase...", ne aminteşte Amelia Etegan, directoarea Centrului Creaţiei Populare Dolj, co-organizator al Festivalului Maria Tănase, alături de Consiliul Judeţean Dolj. Festivalul Maria Tănase se ţine la Craiova, din 1969 incoace, doar in anii impari. Ediţia a nouăsprezecea a avut loc intre 30 mai şi 1 iunie 2007, la sala mare a Teatrului Naţional Craiova. Exceptănd căldura greu de suportat din sala nedotată deocamdată cu aer condiţionat, festivalul a fost considerat, ca de obicei, un succes. Prezentatoare a fost Iuliana Tudor, cunoscută pentru emisiunea "O vedetă populară" de la TVR. Acompaniamentul concurenţilor şi al soliştilor a fost asigurat de orchestra ansamblului "Maria Tănase", dirijată de maestrul Nicu Creţu şi de "Lăutarii" din Chişinău.
Seceta, "Bordeiaşul" şi inţelegerea
"Am inţeles că şi alţii vor să facă făntăni in memoria Mariei Tănase, după cum scrie in testament. La un moment dat erau interesaţi unii de pe la Constanţa... Dar să se ştie că prima făntănă a fost făcută aici, la noi! De ce s-a ales Călăraşiul? Mai intăi, fiindcă pămăntul e secetos, nisipos, dornic de apă. In al doilea rănd, pentru că avem, de 50 de ani, un ansamblu folcloric - «Bordeiaşul» şi, in al treilea, pentru că ştiau că aici vor găsi inţelegere", explică Vergică Şovăilă, primarul comunei Călăraşi.
"Mulţumesc de jos!", că tare a fost bun!
Olteancă după tată, făgărăşeancă după mamă. Asta a fost Maria Tănase, odorul unei familii unite, metaforic, de apele răului Olt. In copilărie, dar şi după ce a ajuns celebră, Maria Tănase a fost in vizită la Cărţa, satul in care a văzut lumina zilei mama sa, Ana Munteanu. Intr-o vacanţă a tras la un unchi de-al său. Poate prea "plictisită" de liniştea de la Cărţa, poate de dorul agitaţiei din Bucureşti, Maria se aşeza pe pervazul ferestrei, cu picioarele atărnate in afară, şi se punea pe căntat, de o auzea tot satul. Oamenii işi lăsau treburile şi se străngeau ciorchine sub fereastra de la care Maria triluia. Ajunsă "mare", povesteşte Eugenia Boieriu, verişoară de gradul al doilea, Maria a vrut, intr-un inceput de vară, să meargă la prăşit cu rudele ei cărţene. Imbrăcată frumos, cu pantofi cu toc, Maria şi-a supravegheat, curioasă, neamurile care dădeau cu sapa printre rănduri. Cum e obiceiul, la amiază toţi s-au adunat să mănănce ce aveau prin traistă. La sfărşitul frugalului ospăţ, Maria le-a spus "Mulţumesc de jos!". Mulţumiri pentru masă nu puteau fi, căci se măncase pe un ţol, pe jos... (Dana Cobuz)
Emoţii, bună creştere şi politeţe
La ediţia 2007, trofeul Maria Tănase a fost adjudecat de Vlăduţa Lupău, din Şimleul Silvaniei, iar premiul intăi de Elena Lupu, din Chişinău. Premiul de popularitate a mers la maramureşeanca Anamaria Cardoş, care a impărţit cei
700 de lei cu acompaniatorul ei, ceteraşul Văsălie, spunănd că "nu banii is importanţi". Abia laureată, Vlăduţa Lupău, care are numai 16 ani (vărsta minimă pentru participare), l-a intămpinat pe Petrică Măţu Stoian cu ceremoniosul "săruâ măna".
