Specialist în show

Succesul unui artist vine pe căi destul de... variate. Poate veni uşor, este însă mai greu de păstrat. Avem în faţă, un studiu de caz.

Din succesul muzical al lui Ştefan Bănică poţi face un studiu de caz. Nu ne-am propus asta, dar Daniel Klinger ne-a ajutat să realizăm ceva asemănător. Klinger este light-designerul spectacolelor de Crăciun ale interpretului. Cu privirea expertului, el a identificat trei elemente-cheie ale succesului.

CRITIC CU EL ÎNSUŞI. "Ştefan Bănică jr este foarte critic la adresa prestaţiei sale. El este cel mai mare critic al său şi este foarte sever. După orice spectacol coboară de pe scenă şi începe să înşire momentele în care nu a fost mulţumit de ceva. Această permanentă nemulţumire şi dorinţa de a fi totul perfect face ca un spectacol Ştefan Bănică jr să fie temeinic pregătit. Nimic nu este lăsat la voia întâmplării." Ca la nici un alt artist din România, Klinger spune că se programează zile de repetiţie cu toată tehnica montată. El crede că repetiţiile vin de fapt dintr-o practică pe care a adus-o din activitatea sa de actor de teatru.

Ştefan Bănică jr, crede Klinger, se bazează pe contribuţiile celor mai buni profesionişti. "Preferă să lase «look-ul» spectacolelor sale pe mâna profesioniştilor. Aşa se explică prezenţa în jurul lui Ştefan a unui regizor ca Gelu Colceag, a unui scenograf ca Ştefan Caragiu, a celor mai buni profesionişti în vizual, lumini, coregrafie, sunet, costume. Pentru ca spectacolele sale să aibă elementele cele mai potrivite. În întâlnirile pe care le avem pentru a pune la punct un spectacol, Ştefan nu a încercat niciodată să impună o anumită soluţie. Îşi exprimă viziunea sa, dar lasă decizia la latitudinea celui care se ocupă de domeniul în cauză, - fie că vorbim de regia spectacolului, fie de elementele de grafică, fie de lumini, fie de coregrafie."

PRODUCŢIE DE CALITATE. Aici light-designerul vorbeşte de calitatea producţiei pe care Ştefan Bănică jr o comandă. Astfel, interpretul pune accent pe tehnica şi pe echipamentele folosite în producţie, înţelegând că un spectacol este mai mult decât prestaţia unui artist care cântă pe o scenă. "Este un amestec bine dozat de artă şi tehnică. Această combinaţie produce de fapt emoţia pe care şi-o doreşte orice spectator, emoţie pe care nu poţi s-o trăieşti decât în sala de spectacol.

BUGETUL...
Daniel Klinger povesteşte amuzat o întâmplare petrecută acum vreo doi-trei ani. "Scenograful Ştefan Caragiu vine cu schiţele de scenografie împreună cu un buget foarte mare.

Din scenografie făcea parte şi un podium făcut din plexiglas, care ieşea din scenă şi ajungea peste scaune departe în sală. Ştefan Bănică a cerut explicaţii pentru bugetul mare şi printre alte elemente care făceau scenografia scumpă Ştefan Caragiu i-a arătat podiumul din plexi din sală. «Cum, măi, cât costă ăsta?», îl întreabă SB pe scenograf. «3.000 de euro. E scump materialul şi e o cantitate mare», a venit răspunsul. «Cât de mare?», l-a întrebat SB. «Sunt 40 mp, e mult material», spune Caragiu.  Atunci Ştefan Bănică a luat planul sălii şi a izbucnit: «Aaaa, după ce că ne costă o grămadă de bani podiumul, mai scoţi cu el din circuit 25 de locuri dintre cele mai scumpe, pe rândurile din faţă». A făcut un calcul - 25 de locuri x 6 zile de spectacol = 150 de bilete cu preţul cel mai mare nevândute. Preţul acestor bilete era chiar mai mare decât valoarea podiumului, aşa că în acel an a fost făcut unul mic."