Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cam câţi spectatori ar încăpea într-un stadion mare, adică vreo 40.000, au fost salvaţi de mâinile miraculoase ale profesorului Leon Dănăilă. În intonarea cântecului „cine să trăiască, la mulţi ani”, în ropote de aplauze, Leon Dănăilă este rugat să sufle în lumânările tortului de ziua lui. Trebuia să sufle în 87 de lumânări, căci atâţia ani a împlinit un mare savant român, academicianul profesor doctor Leon Dănăilă, neurochirurgul de valoare mondială respectat în toată lumea. Cu părul lung de om de ştiinţă preocupat numai de minunăţiile lui, cu plete albe amintind de Einstein, profesorul salvator de vieţi, de creiere sufocate de boli, s-a conformat cuminte, modest, cald, uman, cum iese şi din sala de chirurgie unde încă un condamnat la moarte a primit recurs câştigător din mâinile celebrului chirurg. Nu pot să uit nimic din ce înseamnă academicianul Leon Dănăilă. Nici când a ridicat privirea mândru într-o emisiune de televiziune şi a spus: „Sunt fiu de ţăran, în vacanţe îl ajutam de tata la munca câmpului, îmi intra prima zăpadă prin ghetele rupte”! Una dintre cele mai impresionante emisiuni din serialul meu de la Antenă cu marile personalităţi ale României a fost cea cu profesorul Dănăilă. A ieşit dintr-o operaţie grea, în care i-a mai dăruit viaţă unui bolnav cu o tumoră pe creier pitită într-o zonă greu de abordat, şi-a scos şorţul de chirurg şi s-a aşezat la biroul plin de cărţi, o cămăruţă, unde trona un mulaj de creier uman sculptat de un fost pacient readus la viaţă după operaţia magistrală executată de profesor. Îl întreb: „Domnule profesor, dacă aveţi o pană la roata Daciei, vă permiteţi să schimbaţi cauciucul cu mâinile astea cu care lucraţi în creiere chinuite în fiecare zi?”. Nu stă pe gânduri: „Eu nu-mi permit nici să duc o mapă cu două hârtii în mână!”. Profesorul solicitat să trimită cărţi de neurochirurgie scrise de el la marile universităţi de medicină din lume chiar venea la spital cu o Dacie prăpădită. Apropo de cărţi, a impresionat toată Ţara când a dat anunţ să-şi vândă apatamentul modest de două camere în care locuia pentru a avea bani de editare a ultimului tratat de chirurgie pe creier scris de el. Întrebat cât cunoaşte din minunăţia de creier uman, după 65 de ani de salvat oameni în sala de operaţii, mi-a spus: „Cam 25%”. În timpul unei operaţii dificile, anestezista de lângă el a leşinat, îi plesnise un anevrism, o umflătură într-un vas al creierului ei. A urcat-o pe masa chirurgicală alăturată şi a operat-o în acelaşi timp cu bolnavul deja aflat sub intervenţie. Profesorul doctor Leon Dănăilă a fost tot timpul instanţa supremă care a declarat recurs extraordinar în cazuri condamnate la moarte şi i-a reîntors pe cei refuzaţi de alte spitale datorită gravităţii bolii, i-a trimis din nou în viaţă.
Citește pe Antena3.ro
