Acasă la Prinţul Charles

Viscri, Transilvania, Contesa Claudia Rhedley, Sângeorgiu de Pădure, Muntele Athos, părintele Dionisie Ignat, ortodoxie, polo, ecologie.

Am primit cu multă emoţie şi nerăbdare invitaţia de a îl întâlni pe Prinţul Charles la Clarence House, reşedinţa din Londra.

Ştiam că iubeşte Transilvania, fusesem în Viscri şi înţelegeam câte ceva din ceea ce îl atrage pe prinţ, citisem despre afinităţile lui pentru ortodoxie şi Muntele Athos. Dar îmi imaginam cu greu un dialog cu Alteţa Sa Regală şi mai ales o vizită la reşedinţa sa.

E însă posibil ca pentru întrebările pe care ni le punem să vină neaşteptat de frumos şi răspunsurile. Aşa că m-am documentat cât am putut despre legăturile cu România şi ce l-ar putea încânta, pentru a putea pregăti un dar onorabil. Şi am găsit, e drept, cu ajutorul unui bun prieten, fotograful Dragoş Lumpan. De la el am luat un diptic cu fotografii de la Muntele Athos. Interesul Prinţului Charles pentru diptic este mai mult decât vizibil.  

Dincolo de emoţia momentului, am fost surprinsă să descopăr cât magnetism poate să degaje aşa o personalitate şi să observ cum arată respectul adânc şi solemnitatea bine practicată. Conversaţia noastră la o ceaşcă de ceai s-a învârtit în jurul admiraţiei pentru arhitectura veche românească, a restaurărilor cu materiale tradiţionale; şi am vorbit şi depre frumuseţea puilor de măgăruşi.

Vorbind despre Transilvania, prinţul era vădit emoţionat, vocea lui foarte gravă, cuvintele atent alese. Această slăbiciune pentru locurile noastre l-a făcut să folosească numai superlative tari: frumuseţe unică, pământ excepţional, paradisul, irepetabilul.

Şi legăturile cu România merg dincolo de simpatie: "Am ajuns la concluzia că Transilvania trebuie să fie în sângele meu! Am legături de familie aici şi de aceea sunt foarte interesat de această regiune", a spus Prinţul Charles.

Mureşenii din Sângeorgiu de Pădure se mândresc cu faptul că stră-stră-stră-bunica Reginei Angliei, Contesa Claudia Rhedley, este de-a lor. Contesa a fost înmormântată în localitatea mureşeană în octombrie 1841, dar cripta a fost descoperită abia în 1935. Contesa Claudia Rhedley a iubit foarte mult ţinutul mureşean în care s-a născut, aşa că a lăsat urmaşilor cu limbă de moarte să fie înmormântată într-o criptă, sub Biserica Reformată din localitate. Până în 1935 nu s-a ştiut de existenţa criptei. De abia atunci, cu prilejul unor lucrări de renovare a Bisericii Reformate din Sângeorgiu de Pădure, a fost scoasă la iveală cripta regală. Ea se afla chiar sub biserică, la mai bine de 2 metri în pământ. Istoricii au stabilit că e vorba despre osemintele Contesei Claudia Rhedley după ce au observat medalionul cu însemnele Casei Rhedley, aflat la gâtul contesei.

Tot o puternică legătură de suflet a făcut posibilă apropierea Prinţului Charles de ieromonahul Dionisie Ignat. Părintele îşi ducea viaşa duhovnicească la Colciu, o chilie românească aflată în vatra mănăstirii de la Vatopedu a Sfântului Munte Athos. Se spune că, deşi la Muntele Athos se obişnuieşte a înmormânta călugării chiar în ziua decesului, s-a permis o excepţie pentru părintele Dionisie, pentru ca şi Prinţul Charles să poată să îşi ia rămas bun.