x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Aviara si importul

Aviara si importul

de Ilie Serbanescu    |    06 Iun 2006   •   00:00
Aviara si importul

Probabil nicaieri in lume o tara nu importa - ca pondere vorbind - atatia asa-numiti pui de o zi! Ciclul incepe undeva in Austria, Germania, Franta, Italia, Ungaria, Slovacia si continua in ferme din Romania, unde pasarile sunt doar hranite pentru a fi apoi sacrificate.

Nu este sigur ca noul val de gripa aviara a venit din import, dar este sigur ca, dupa cum se desfasoara lucrurile in Romania, posibilitatile de a fi venit din import sunt imense, fara insa a se putea nici macar confirma, nici spune cand, cum si de unde cu precizie.

Si iata de ce! In Romania, din cauza politicilor economice derulate in perioada postdecembrista, in multe domenii si cazuri - toate de pe piete internationale in care oferta depaseste cererea - se fac importuri nu pentru a se dobandi bunuri si servicii mai bune sau mai ieftine, ci pur si simplu pentru a se obtine comisioanele (citeste spagile) pe care firme din alte tari, beneficiare ale unor politici de export responsabile din partea statelor lor de origine, le dau celor din strainatate gata sa le cumpere produsele. Pentru a fi mai expliciti, piata mondiala a carnii de pasare este una din cele cu supraoferta si cu excedente masive din cauza subventiilor consistente acordate producatorilor, din ratiuni de securitate alimentara, indeosebi in tarile dezvoltate, dar nu numai. Si Romania, hopai-topai, cu importuri la greu de pe toate meridianele pamantului: europene, nord-americane, latino-americane!

Dupa ce, in perioada tranzitiei, au fost falimentate - din motive pe care spatiul nu permite sa le discutam aici - combinatele de pui existente de dinainte de ’89, importurile, ca si in alte domenii, au invadat tara. Productia nationala a continuat pe baze neorganizate, iar cei ce s-au incumetat s-o faca pe baze organizate au facut-o tot plecand de la importuri. Probabil nicaieri in lume, o tara nu importa - ca pondere vorbind - atatia asa-numiti pui de o zi! Ciclul incepe undeva in Austria, Germania, Franta, Italia, Ungaria, Slovacia si continua in ferme din Romania, unde pasarile sunt doar hranite, pentru a fi apoi sacrificate. Daca pasarile sacrificate macar s-ar intoarce pe pietele de unde a pornit ciclul, am avea de-a face cu un clasic lohn aviar!

Daca nu importul ar fi facut legea pe piata carnii de pasare in Romania, atunci cum altfel s-ar putea explica faptul ca, in plina criza de gripa aviara, exact ceea ce trebuia infranat, daca nu chiar oprit, anume comertul cu pasari vii, a continuat intr-o veselie, ba s-a si amplificat! Faptul are o motivatie precisa. Indiferent de gradul in care a afectat diferite tari, gripa aviara a antrenat - dupa cum era de asteptat - o scadere a apetitului pentru consumul de carne de pasare. Producatorii de pretutindeni au intensificat cautarile de clienti si comisioanele probabil s-au rotunjit. Importatorii din Romania au devenit marfa clasa intai. Cine altcineva in Europa, in plina criza aviara, sa-si continue sau chiar sa-si sporeasca achizitiile decat importatorii din Romania, cand toti ceilalti si le-au redus pe ale lor?!

Impingerea nesabuita spre import a producatorilor si distribuitorilor de carne de pasare, ca si politicile general economice de incurajare a importurilor prin curs si stimularea cererii interne, stau la baza extinderii "fara precedent" a gripei aviare in Romania, necunoscuta in alte tari europene, dupa cum se exprima reprezentantul Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) aflat in tara sa observe fenomenul la fata locului.

Subventionarea productiei de carne de pasare inseamna implicit un control solid, inclusiv de ordin sanitar-veterinar, pe intreg lantul productie-distributie, intrucat respectarea regulilor economice si normelor sanitar-veterinare este conditia primirii subventiei. Dimpotriva, lasandu-se totul in seama "pietei" se creeaza zeci de portite de incalcare a regulilor si normelor. Acelasi reprezentant al OMS bine sublinia, de altfel, ca nici sursa contaminarii nu va fi depistata si nici posibilitatile de combatere nu sunt prea mari din aceeasi cauza a practicilor ilegale de productie si comercializare. De fapt, ca sa nu ne ascundem dupa deget, producatorii romani de carne de pasare - un fel de crescatori ai unor pui importati - isi desfasoara cu profit activitatea inlocuind subventiile pe care colegii lor din alte tari le primesc de la statele lor cu folosirea muncii la negru, cu practici ilegale de comert, cu nerespectarea costisitoarelor norme de igiena si asistenta veterinara. Restul este politica.
×
Subiecte în articol: editorial romania