Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Bătălia pentru Parcul Bordei are o uriaşă valoare de simbol. E bătălia pe care o duc milioane de romăni oneşti impotriva capitalismului banditesc din Romănia de azi.
Bătălia pentru Parcul Bordei are o uriaşă valoare de simbol. E bătălia pe care o duc milioane de romăni oneşti impotriva capitalismului banditesc din Romănia de azi.
Am primit nu demult un e-mail sub titlul "Salvaţi Parcul Bordei! Semnaţi pentru un Bucureşti verde!". Semnat de Andrei Chiliman, primarul Sectorului 1, documentul cere semnatarilor să se alăture solicitării adresate Primăriei Generale a Capitalei, "să intreprindă toate demersurile legale pentru ca Parcul Bordei să rămănă spaţiu verde, iar proprietarul să fie despăgubit". Plecănd de la cazul Bordei, documentul propune "un plan simplu, in trei puncte":
1) Modificarea Planului Urbanistic General (PUG) al Municipiului Bucureşti in sensul creşterii suprafeţei de spaţii verzi in următorii ani atăt in Sectorul 1, căt şi in celelalte sectoare;
2) Transformarea in spaţii verzi a unor terenuri din Sectorul 1, aflate in administrarea Primăriei Generale a Capitalei;
Citește pe Antena3.ro
3) Modificarea Legii Mediului Inconjurător in sensul eliminării dreptului autorităţilor sau al proprietarilor persoană fizică ori juridică de a schimba destinaţia de spaţiu verde a terenurilor pe care le au in proprietate.
Nu e prima invitaţie pe care o primesc prin e-mail pentru a semna o petiţie. E prima oară insă cănd semnez aşa ceva. Pentru că, spre deosebire de celelalte petiţii, multe ascunzănd interesele politice mizere ale organizaţiilor aşa-zisei societăţi civile, cea despre salvarea Parcului Bordei depăşeşte semnificaţia unei acţiuni tipice mişcărilor ecologiste. Cazul Bordei reuneşte tot ce a avut şi are mai odios capitalismul romănesc postdecembrist: lipsa de scrupule cănd e vorba despre căştig, dispreţul faţă de cei mulţi, care n-au vile, maşini de lux, iahturi şi ceasuri de mănă costănd căt bugetul unei biblioteci municipale, agresivitatea ţopărlănească, dar mai ales mişmaşurile cu politicienii ajunşi in fruntea bucatelor prin neintreruptul dat din gură. S-a spus despre acest capitalism că e sălbatic. Nici vorbă. E capitalism banditesc, pur şi simplu.
Un ghiorţan, pe numele său Constantin Constanda, s-a vărăt intr-una din cele mai bănoase, dar şi cele mai dubioase afaceri din Romănia ultimului timp: afacerile imobiliare. Inflorirea acestor afaceri e peste tot in lume semnul capitalismului bolnav. Cei vărăţi in acest domeniu nu produc nimic. Cumpără terenuri sau le iau cu japca şi le vănd la un preţ inzecit, beneficiind de informaţii privind viitorul zonei sau, de cele mai multe ori mituind ştabi pentru ca aceştia să facă pe bani publici un obiectiv menit a ridica valoarea terenului.
Mulţi dintre ei, precum Constantin Constanda, cumpără terenuri pentru a ridica rapid cartiere rezidenţiale, pe care le vănd tot celor de teapa lui: coropişniţele tranziţiei. Apelănd la şmecheria cu luatul unui teren in litigiu (o şmecherie posibilă pe fondul mafiei retrocedărilor), Constantin Constanda a pus măna pe Parcul Bordei. Ca să devină proprietarul acestui spaţiu verde, a fost nevoie de complicitatea unui personaj care pozează zilnic in arhanghelul luptei impotriva corupţiei şi in Lenin al războiului in oligarhii.
E vorba desigur despre Traian Băsescu, a cărui trecere pe la Primăria Capitalei a avut două rezultate mari şi late: masacrarea maidanezilor şi imbogăţirea sa şi a clientelei sale politice. De cum a pus măna pe teren, numitul Constantin Constanda s-a năpustit asupra copacilor, a ierbii, intr-un cuvănt a spaţiului verde, pentru a ridica un cartier de locuinţe de lux in vederea vănzării. E o enormă greşeală să reducem bătălia pentru salvarea Parcului Bordei la bătălia pentru salvarea spaţiului verde. Astfel de bătălii se duc şi in lumea civilizată. Cănd proiectul unei lucrări de utilitate publică (autostradă, şosea, pod, baraj) pune la indoială spaţiul verde. Nu e cazul construcţiei lui Constantin Constanda. Acest guşter al tranziţiei vrea să facă praf şi pulbere un colţ de spaţiu verde dintr-un Bucureşti care răsuflă tot mai greu prin tot mai puţini plămăni, pentru a ridica un cartier de locuinţe de lux pentru alde Căşuneanu, Columbeanu, imbogăţiţi la răndu-le prin jefuirea avuţiei naţionale. Pentru găinarii ajunşi acum in Top 300, cu maşini de ultimul răcnet, cu amante de lux, cu emisiuni plătite la tv pentru a-i arăta poporului bogăţia lor ţopărlănească. Din vănzarea acestor locuinţe ridicate pe mormăntul copacilor, Constantin Constanda urmăreşte să scoată profit. Nu e vorba aşadar despre bătălia pentru salvarea unui spaţiu verde. E vorba despre bătălia impotriva unui bandit al tranziţiei, care nu ezită o clipă la găndul că din noul plămăn furat Bucureştilor ii curg lui in buzunare bani nemunciţi.
Bătălia pentru Parcul Bordei are o uriaşă valoare de simbol. E bătălia pe care o duc milioane de romăni oneşti impotriva capitalismului banditesc din Romănia de azi. Şi pentru că acest soi de capitalism e tipic ţărilor din afara lumii civilizate, bătălia pentru Parcul Bordei e bătălia pentru a dovedi că suntem totuşi o ţară europeană. De aceea am semnat petiţia. De aceea ii invit şi pe toţi cei care mai cred că se poate face ceva pentru a-i pune cu botul pe labe pe guşterii tranziţiei să caute pe internet la http:/www.petitiononline.com şi să semneze şi ei.
