Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Simpozionul organizat în 20 noiembrie pe această temă a avut explicit precizarea că Tezaurul este „un drept de creanță mai vechi de un secol”. Sublinierea este menită să reafirme dreptul României, pe deplin valabil din punct de vedere istoric și juridic, asupra depozitului său de aur evacuat la Moscova în două transporturi, în 1916 și decembrie 1917. Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, a evidențiat că, începând din 1991, BNR a pus consecvent în aplicare o strategie privind prezentarea pentru opinia publică internă și externă a problematicii Tezaurului trimis la Moscova și apoi sechestrat de URSS. Rusiei, moștenitoarea de drept a URSS, primită în Consiliul Europei în 1995, i s-au prezentat propuneri din partea României și a altor state foste comuniste pentru restituirea bunurilor confiscate de Uniunea Sovietică. Comisia pentru Afaceri Juridice și Drepturile Omului a Consiliului a apreciat că aceste probleme trebuie rezolvate între statele membre. Rusia a nu a acceptat această discuție, nici măcar la nivel de experți, sub pretextul că la Moscova s-ar fi aflat atunci un proiect de lege de restituire de bunuri aparținând altor state, care în condițiile războiului au fost depozitate în URSS. Legea invocată de experți ruși a fost respinsă de Duma de Stat, evoluție care a condus Banca Națională spre câteva concluzii.
Astfel, a devenit clară necesitatea de a informa corect opinia publică internațională, pe bază de documente incontestabile, pe care le deține banca centrală, prin prezentarea lor istoricilor, oamenilor politici, diplomaților și, nu în ultimul rând, decidenților europeni. Mugur Isărescu a evidențiat în cuvântul de deschidere al simpozionului, că „principala noastră preocupare a fost să facem cunoscute documentele pe care le deținem, referitoare la această problemă”. El s-a referit la documentele originale, reunite în dosarul special, care se păstrează în seiful guvernatorului BNR încă din anul 1922.
Trebuie să menționăm, cu mândrie profesională, că acest dosar a fost prezentat în premieră publicului din România în cadrul unui interviu TV pe care l-am realizat în urmă cu 15 ani, difuzat de posturile Antena. Sunt 66 de documente oficiale elaborate de Guvernul român, Guvernul rus, Banca Națională și de reprezentanții diplomatici străini implicați în evenimente. Un element discret, cu puternică semnificație, care arată „greutatea” acestor documente și răspunderea celor care au condus și conduc destinele băncii centrale în ultimul secol față de sarcina primordială a recuperării Tezaurului este faptul că dosarul este predat sub jurământ, de la un guvernator la altul. În perioada imediat următoare ocupației rusești de după septembrie 1944, acest dosar a constituit secretul cel mai bine păstrat al instituției. În timpurile tulburi ale războiului mondial și ale anilor imediat următori, BNR a reușit să evite repetarea acțiunii din timpul primei conflagrații mondiale și a salvat rezerva de aur a țării. Nimeni nu a trădat și astfel informațiile cuprinse în dosarul privind Tezaurul au fost o bază a tatonărilor pe care le-au început cu sovieticii Gheorghiu Dej și apoi, mai insistent, Nicolae Ceaușescu, pentru recuperarea Tezaurului.
După 1990, Banca Națională a României redeschide discuția publică asupra Tezaurului și lărgește accesibilitatea la documentele aferente problemei prezentate în sesiuni de comunicări, expoziții, apariții editoriale organizate an de an.
În cadrul Tratatului din 2003 dintre România și Rusia, Mircea Geoană, ministrul de Externe al României, semnează documentele în baza cărora s-a constituit Comisia comună româno-rusă. În cele cinci sesiunile ale Comisiei, una fiind găzduită de BNR la Sinaia, au fost prezentate în detaliu valorile BNR expediate la Moscova, iar membrii celor două părți „au agreat faptul că documentele prezentate de partea română reprezintă documente autentice, cu valoare de tratat internațional”.
Sub auspiciile BNR au fost publicate numeroase lucrări care prezintă documentele privind Tezaurul de la Moscova, precum și interpretări utile pentru descifrarea corectă a informațiilor. Simpozionul anual de istorie și civilizație bancară Cristian Popișteanu și dezbaterile specialiștilor reprezintă constant un pol de interes pentru adâncirea subiectelor legate de Tezaurul de aur al României sechestrat de peste un secol în Rusia. Este de subliniat și faptul că diferendele apărute între state privitor la rezerve de aur capturate sau evacuate în vreme de război s-au rezolvat prin negocieri care au condus la recuperarea aurului sau la despăgubiri. Mugur Isărescu arată, în cuvântul de deschidere al simpozionului din 20 noiembrie, că „Tezaurul BNR evacuat la Moscova, depozitat într-o țară aliată, cu documentele de rigoare, cu acord internațional, recunoscut și validat de istorie, rămâne singurul caz în care rezerva de aur monetar este încredințată cu acte în regulă și cu toate garanțiile depozitarului că va fi returnat oricând la cererea proprietarului, pentru ca ulterior aceste obligații asumate, conform tuturor normelor și cutumelor internaționale, să nu fie respectate”.
Simpozionul actual marchează o schimbare importantă în strategia de prezentare a problematicii Tezaurului României trimis la Moscova. „Proiectele noastre de viitor pornesc de la constatarea că în plan extern, chiar la nivelul decidenților europeni, problema Tezaurului BNR evacuat la Moscova a rămas în mare parte necunoscută. În circuitul public din străinătate, atât cel științific, cât și în cel al literaturii de popularizare, nu există lucrări în limbi de circulație internațională dedicate acestei teme, iar istoricii și specialiștii în științe juridice români nu au abordat, în străinătate, această problematică”, a spus guvernatorul BNR. Ca un prim pas, banca centrală a anunțat „intenția de a sprijini demersurile europarlamentarului Eugen Tomac în direcția informării Parlamentului European și a internaționalizării problematicii Tezaurului”. La acestea se adaugă contribuția BNR la reușita evenimentelor care se vor organiza în viitorul apropiat în Parlamentul European, atât cu experiența specialiștilor băncii, cât și cu lucrările în limba engleză, prezentate și dezbătute la BNR.
În finalul simpozionului, moderatorul evenimentului, Cristian Păunescu, autor al unor lucrări de referință în domeniul Tezaurului, a cerut dinamizarea acțiunilor pentru recuperarea bunurilor sechestrate de Rusia și a propus constituirea unei Comisii Naționale pentru studierea problemei Tezaurului, care va primi sprijinul logistic al BNR.
