Câinele a muşcat personajul pozitiv, nu pe cel negativ

Se filma o scenă într-o peşteră unde se luptau ofiţerul de securitate, jucat de Dichiseanu, cu luptătorul în munţi, interpretat de Lazăr Vrabie. În încăierare trebuia, conform scenariului, să intervină şi un câine lup, care să se repeadă la aşa-zisul personaj negativ, actorul Vrabie. Însă câinele poliţist s-a dovedit că-l simpatiza mai puţin pe Dichiseanu, aşa că l-a muşcat de spate.”Noroc cu pulovărul gros care a împiedicat colţii câinelui poliţist să mă rănească mai adânc”, a oftat Dichi. În timpul filmărilor, adesea s-au petrecut întâmplări neprevăzute, aducătoare de situaţii periculoase, din care actorii au ajuns pe mâna medicilor. Şi fiindcă tot am povestit de necazul lui Dichi, iată altă încercare din care frumosul erou pozitiv era să aibă neplăceri serioase. Se turnau scene din filmul istoric “Burebista”. În rolul impozantului conducător dac excela George Constantin. Ion Dichiseanu, cu statura lui atletică şi figura dârză juca rolul unuia din fii regelui dacilor. Era o pauză de filmare scurtă, aşa că actorii nu au mai descălecat. Dichiseanu repeta replicile cu hărtiile scenariului în mână, ţinând lejer hăţurile calului. Dar neprevăzutul şi-a arătat prezenţa şi armăsarul fiului regelui dac a purces să-i facă “curte” frumoasei iepe în şa cu Burebista. Doar că iapa albă n-avea chef de “idilă” şi a vrut să-l respingă pe curtezanul cu coamă mândră cu o copită. Numai că a ţintit greşit şi copita l-a nimerit în spate pe Dichiseanu. Doi centimetri distanţă de coloană au evitat ca să primească actorul izbitura iepei chiar în vertebre, cu consecinţe grave. Nici Sergiu Nicolaescu n-a fost scutit de pericole , mai ales că el nu prea se lăsa dublat de cascadori. Era s-o păţească când au explodat prea violent nişte aşa-zise bombe, tocmai când Sergiu Nicolaescu se strecura cu o maşină de viteză printre vagoanele unui tren. Nicolaescu era vestit pentru viteza cu care realiza un film. Dormea pe apucate 3-4 ore într-o rulotă şi într-o dimineaţă, când abia se iviseră zorile, a alunecat pe o scară neluminată şi şi-a fracturat braţul. Trebuia să să conducă a doua zi o şarjă de cavalerie a oştirii otomane în “Mihai Viteazul “ şi şi-a legat cu o sârmă paloşul de ghipsul de la mână, cu cealaltă strunind armăsarul.