Când marketingul bate rațiunea

Am o întrebare de 100 de puncte, în ce poate fi aplicată mai bine matematica, în fizică sau în economie? Răspuns: În ambele. Dar cu precizarea că în primul domeniu nu există marketing, ci doar educație și înțelegerea fenomenului.

Aprofundând perspectiva se poate observa că nu e o problemă aplicarea modelelor cantitative în economie atât timp cât ne raportăm, ca și în fizică, la fenomene înțelese, strâns legate de nivelul educațional. Cel care desparte însă economia de fizică este marketingul, ce inhibă elementul educațional.

Și se pot oferi și exemple, care să fundamenteze afirmațiile. Cum a ajuns banca de investiții Lehman Brothers la două miliarde de dolari de la 400 când a dat faliment? Păi, cum?! Întrebați-i pe cei de la marketing...

Este clar că în lipsa educației, marketingul pare a veni să-i țină locul, iar rolul științelor exacte, precum matematica sau fizica, decade.  Însă respectivul declin, cauzat de climatul de marketing, vădește ascendența promovării emoționalului în dauna raționalului.

Pe seama acestui tip de de contribuții false - dar susținute publicitar în mod vizibil - atât de criticate de Bastiat, după cum remarca Taleb, masele pot fi manipulate de conducători. Abordări ce au la bază, reiterez, renunțarea la educație și rațiune, și propulsarea în prim plan a emoției.

În fine, cele spuse până acum nu-s chiar noutăți. De-a  lungul timpului sub o formă sau alta le-am mai zis. Din păcate însă, ele se asociază cu modul în care acționează politicul. De aceea afirma Kant că un popor fără cultură e ușor de manipulat.

Da, numai că în circumstanțele în care măsurile luate dau o ascendență reacției emoționale împotriva celei raționale, felul în care funcționează politicul ajunge să fie contrat celor pe care îi conduce și care l-au ales democratic.