Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mă întrebam pe 8 septembrie, într-un editorial, când se va putea plăti la ANAF cu cardul. Asta fiindcă Ministerul Finanţelor Publice îşi exprimase intenţia să furnizeze intormaţii online contribuabililor, fără să aibă însă vreo poziţie oficială privind plăţile electronice. Între timp ministra Finanţelor şi premierul au considerat că această problemă e importantă şi au răspuns, pe 15 septembrie, că în 10 zile pregătesc o ordonanţă de urgenţă pentru a reglementa plata impozitelor şi taxelor cu cardul bancar. Cu precizarea că după reglementare vor mai trece 6-12 luni până când vor fi selectaţi furnizorii de POS-uri.
Întrebarea ce apare în urma acestei declaraţii este de ce-i nevoie de un act de de importanţă naţională - o ordonanţă de urgenţă - pentru a soluţiona o chestiune de organizare internă a ANAF? În definitiv, e o altă modalitate de plată.
Mai mult, la hipermarket nişte POS-uri se pun de pe azi pe mâine, la furnizorii de utilităţi se întâmplă la fel. Au cheltuielile cu impozitele un alt statut în “coş”-ul românilor faţă de cele cu mâncarea, curentul şi apa menajeră?
Şi, de asemenea, de ce o temă ce ţine de normalitate e mediatizată excesiv? În Marea Britanie, de pildă, au fost desfiinţate toate casieriile unde se plăteau taxele cu cash, deoarece englezii preferă doar cardul. La noi, unde se achită numai cu numerar, când vine o bancă şi instalează un aparat într-un mall ca să se plătească taxele locale, e un mare eveniment anunţat în presă. La fel ca intenţia de a plăti cu cardul impozitele la ANAF. De aici se vede cât de primitivi suntem. Ceea ce înseamnă că Victor Ponta are dreptate când îi zice Ioanei Petrescu că are un minister nereformat. Din acest motiv oamenii pierd timp, deci bani.
Dar apropo de faptul că trebuie puse pe picior de egalitate cheltuielile cu alimentele, băuturile, benzina, energia electrică şi impozitele. Românii au carduri de credit cu care cumpără de la hipermarket ori de la furnizorii de utilităţi şi pot face respectivele facturi plan de rate. Ca să procedeze astfel şi cu impozitele mai trebuie să aştepte 6-12 luni. Având în vedere acest lucru, Fiscul are datoria să le acorde contribuabililor posibilitatea de a beneficia de amânări la plata taxelor şi rescadenţări. Cu alte cuvinte, pentru că nu au acces la creditul bancar, cu care să-şi eşaloneze plata impozitelor, “vinovatul” ar trebui să le acorde credit fiscal.
O ultimă remarcă. Fiscul a tot refuzat să-şi îmbunătăţească colectarea taxelor pe seama plăţii cu cardul, dar, în schimb, a majorat accizele, ceea e nesustenabil pentru colectare pe termen mediu şi lung. Ca dovadă, pentru că utilităţile cu preţ administrat s-au tot scumpit, iar taxele s-au tot majorat, două treimi dintre români declară că îşi achită cu greutate facturile.
