Lecția listei PSD-PNL pentru europarlamentare

Subiect care captează atenția cu atât mai mult cu cât circulă intens diverse variante în care apar și dispar nume ale unor persoane cu o certă notorietate, dar și nume-surpriză despre care noi, capetele de locuitor și votanții din luna iunie, avem numai unele sumare informații. De aici și promptitudinea cu care confrații din mass media scrisă și audiovizuală încearcă să obțină aceste informații direct de la sursă. Adică de la respectivele persoane. De regulă, aceștia se dovedesc receptivi și cooperanți, răspunzând fără reticențe întrebărilor ziariștilor. Se întâmplă, însă, ca nu întotdeauna interlocutorii să dorească un asemenea dialog, situație în care fie că răspund în doi peri la întrebările reporterilor fie pur și simplu le întorc spatele.

 Ceea ce s-a și întâmplat astăzi, când ziariștii aflați la datorie în Palatul Parlamentului au încercat să lege un dialog cu doamna Ramona Chiriac, la acea oră cap de listă al alianței PSD-PNL, adresându-i câteva întrebări decent formulate și perfect justificate dacă ținem cont de faptul că distinsa doamnă este, totuși, o persoană puțin cunoscută marelui public. Și poate că ar mai fi rămas tot așa dacă nu ar fi fost desemnată de către liderii alianței PSD-PNL să deschidă lista candidaților la viitoarele alegeri pentru Parlamentul European. Cum a răspuns doamna Ramona Chiriac întrebărilor jurnaliștilor am putut vedea cu toții în direct și în bune condițiuni. Adică printr-o tăcere profundă pe care a păstrat-o pe coridoare, până la liftul care trebuia să o ducă până la un anumit etaj unde se aflau birourile unde distinsa-i prezență era așteptată. Comportament care i-a impresionat foarte neplăcut atât pe colegii mei de breaslă cât și pe noi, telespectatorii (și, implicit, viitorii votanți), cu atât mai mult cu cât, din informațiile publice de care dispunem, aflasem că este diplomat de carieră și șefă a reprezentanței Comisiei Uniunii Europene în România.

 Împrejurare în care, făcând apel la sumarele noastre cunoștințe despre știința și arta diplomației, am ajuns la încheierea că o asemenea atitudine ,,foarte puțin amabilă’’( folosesc termeni de specialitate) contravine în mod categoric politeții și  curtoaziei care trebuie să guverneze raporturile între oamenii de bună credință. Raporturi care, în mediul diplomatic, includ salutul și răspunsul la întrebările adresate ca dovezi ale ale respectului față de o persoană sau un grup de persoane. După cum, ignorarea unor asemenea reguli poate duce la interpretări eronate sau complicații politice și care depășesc sfera relațiilor personale ale celor în cauză.

 Mi s-ar putea atrage atenția că doamna Ramona Chiriac este diplomat de carieră și că nu este cazul ca eu, un nespecialist!, să îi adresez asemenea observații. Observație cu care  nu pot fi de acord atât vreme cât mai se pare absolut de neacceptat acest comportament față de presă și de marele public. Și asta tocmai pentru că discutăm despre cineva care face parte din corpul diplomaților români și din partea căruia nu putem accepta să aibă două feluri, diametral opuse, de a se comporta: unul în relațiile de serviciu și altul față de …restul lumii!

Scriam la începutul textului că, la ora când veți citi aceste rânduri, au fost,deja, date publicității numele celor aflați  pe lista candidaților alianței electorale PSD-PNL la europarlamentare. Pentru moment, nu a apărut lista finală, în schimb am aflat că senatorul Titus Corlățean a cerut să nu mai figureze pe listă. Decizie pe care a luat-o nemulțumit fiind de locul pe care decidenții PSD sau ai alianței electorale i l-au stabilit pe această listă. Nemulțumire perfect îndreptățită atât vreme cât este greu  de acceptat ca spre coada listei candidaților să se afle Titus Corlățean, recunoscut și redutabil exponent și promotor al Interesului Național al României Europene și Euroatlantice, și, în schimb, ea să fie deschisă de o persoană pe care nu știm ce performanțe diplomatice folositoare pentru țara noastră a înregistrat în calitate de șef al reprezentanței Comisiei Uniunii Europene la activ.

 Situație în care, vrem sau nu vrem, ne aducem aminte de o anumită declarație a președintelui Klaus Iohannis și anume că, atâta vreme cât domnia sa va fi președintele României, Titus Corlățean „nu va fi ministru la nimic’’. Declarație asupra căreia nu avem dovezi că domnul președinte a revenit. Situație în care nu este exclus să se fi ținut minte atunci când s-au stabilit poziționările pe lista candidaților alianței electorale PSD-PNL. Nu de alta dar, după ce, într-o flagrantă contradicție cu echidistanța politică a instituției Președintelui României, și-a afirmat în mod public acordul cu candidatul PSD-PNL în competiția pentru funcția de Primar General al Capitalei,nu ar fi fost exclus ca președintele Klaus Iohannis să își  declare, tot în mod public și cu titlu personal, profunda nemulțumire că Titus Corlățean se află în prima jumătate a listei de candidați.

 În fine, dar deloc în ultimul rând, s-ar mai putea spune că, după ce Ramona Chiriac s-a retras de pe lista candidaților la europarlamentare, ar trebui  considerăm închisă și discuția. Ar trebui și am putea să o facem, dar teamă îmi este că lucrurile nu stau deloc așa! Pentru că, pornind de aici, se ridică multe și serioase semne de întrebare asupra criteriilor cu care liderii celor două partide, PSD și PNL, își selectează și își pun în valoare resursa umană, în primul rând personalitățile reprezentative de care dispun. Și asta la toate nivelele, începând de la europarlamentare și până la alegerile locale. Inclusiv la cele prezidențiale! Discuție care, pentru a fi cu adevărat eficientă, este necesar să înceapă cu un set de întrebări referitoare la cine și pe ce criterii a propus și, ulterior, a decis ca lista comună a candidaților PSD-PNL la europarlamentarelor din acest an să înceapă cu Ramona Chiriac. Evident, punând în balanță câștigurile și riscurile unei opțiunii.   

  Motiv pentru care consider că tot ceea ce s-a petrecut în alambicatul proces de alcătuire, de retractare și de reașezare a listei de candidați la europarlamentarele din luna iunie este de natură să aducă serioase prejudicii de imagine și de credibilitate alianței electorale PSD-PNL în încleștata competiție din cele patru rânduri de alegeri din acest an. De aceea, cred că, mai ales în ultime zile, nu numai PSD și PNL ci întreaga clasă politică au primit o aspră lecție pe care nu au nici-un interes să o subestimeze sau să o ignore.