Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Oamenii s-au cam săturat de circ şi aşteaptă mai mult rezultate şi mai puţin spectacol, iar asta vine în totală contradicţie cu comportamentul uzual al politicienilor în an electoral. Greu să arăţi că peste tot curge lapte şi miere când lumea se plânge de nevoi. Economia nu poate fi înşelată de simple butaforii electorale: nu poţi picta străzi acolo unde nu sunt, nu poţi vindeca oameni acolo unde nu sunt spitale, nu poţi prezenta bunăstare acolo unde domneşte sărăcia. România face echilibru pe o sârmă subţire: deficit mare, creşteri importante ale cheltuielilor bugetare, diminuare a veniturilor din TVA, nivel scăzut al investiţiilor, pierderea forţei de muncă, sporirea sectorului bugetar. Statul traversează o accentuată criză de încredere la nivelul maselor care nu văd concretizată creşterea nivelului de trai. Există în societate convingerea că principalul adversar al capitalului românesc nu este capitalul străin (competiţia externă), ci este chiar statul român, prin aparatul şi instituţiile sale, prin politicile economice şi fiscale şi prin nivelul extrem de ridicat al birocraţiei. Este la putere un spirit etatist atât de adânc înrădăcinat, încât doar o nouă generaţie, de gândire formată la şcoli externe, să îl poată schimba. Statul este principala slăbiciune a ţării. Un studiu arată că managementul profesionist este cheia relansării economiei, dar acest management de calitate - prezent în economia reală - se lasă greu aşteptat în spaţiul politicilor publice. Calitatea managementului în administraţia publică locală este de patru ori mai mică decât în mediul de afaceri, iar în administraţia centrală, de două ori mai mică. Indicele calităţii guvernanţei plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană, de circa 5 ori mai mic decât media europeană. Iar în privinţa forţei de muncă, deşi aceasta se autoreglează de obicei, continuă să fie supusă unor mari presiuni şi nu este corelată aproape deloc cu sistemul educaţional, care lucrează "pe stoc": produce deţinători de diplome fără ca aceştia să aibă competenţe profesionale reale. În plus, România nu ştie să gestioneze crizele atunci când acestea se întâmplă şi mai are şi defectul de a atrage şi agrava efectele crizelor economice când acestea se petrec în exteriorul ei. Norocul nostru este că, deocamdată, economia europeană se străduie să se păstreze în echilibru. Dacă însă la nivel mondial se întâmplă un şoc, efectul poate fi deosebit de grav în România. România rămâne captivă unor spectacole electorale ieftine, efemere: iar acestea nu au cum să aducă creşterea nivelului de trai al omului de rând.
