Care este prețul sancțiunilor pentru România?

Pentru că la nivelul UE abia se discută despre introducerea în pachetul de sancțiuni și interzicerea importurilor rusești de gaz natural și petrol, România ar lua-o pe scurtătură, dând un exemplu de intransigență față de comercianții care ar îndrăzni să aducă hidrocarburi de la invadatorii Ucrainei. Inițiativa legislativă, depusă în 7 aprilie, pornește de la considerente morale, cei doi parlamentari fiind impresionați de informațiile care vin din Ucraina. Dacă oprim comerțul cu rușii, banii din România nu vor mai ajunge să finanțeze mașina de război a Kremlinului. Raționament corect, care a stat la baza aplicării sancțiunilor graduale, aflate acum la al cincilea pachet.

Care este efectul sancțiunilor? Până acum nu se observă o încetinire a acțiunilor militare ale Rusiei în Ucraina; nu sunt semne de destabilizare a regimului lui Putin, nici de declanșare a cruciadei oligarhilor spoliați de occident împotriva „țarului”. 

Maria Coman, jurnalistă cu mare experiență a Antenei 3, l-a întrebat pe deputatul Teniță dacă inițiatorii proiectului de lege au studiat efectele pe care le-ar avea asupra economiei românești interzicerea importurilor de gaz, petrol, cărbune și combustibil nuclear din piața rusească. Răspunsul a fost foarte clar: NU! Teniță a adăugat că „noi avem resurse de gaz și petrol, deci nu ar fi probleme”. Cei doi parlamentari, Peniță și Poteraș, mai intransigenți decât Papa, au în CV-ul profesional activități din domeniul IT, deci cunosc legea de bază a industriei digitale care funcționează pe principiul cârnatului: ce bagi, aia iese. Și reversul este valabil: nu bagi, nu iese nimic.

Problema aplicării sancțiunilor în lipsa informațiilor certe privind efectele acestora pentru economia Rusiei, mai ales asupra complexului ei militar-industrial, o putem decripta și prin prisma consecințelor, în oglindă, pentru economia românească. Dar, la nivelul comunicării publice, nu avem o evaluare a situației companiilor rusești din România care ar fi intrat sub sancțiuni. Nu știm mai nimic cum evoluează activitatea la ALRO Slatina, la alte uzine din metalurgie aflate sub controlul capitalului rusesc. Ce s-ar întâmpla cu rafinăria Lukoil de la Teleajen dacă oprim importul de țiței din Rusia? Cine ar prelua activitatea benzinăriilor GAZPROM și Lukoil?

În planul economic de ajutor anunțat de guvern sunt prevăzute și fonduri pentru consecințele aplicării sancțiunilor și plata șomajului tehnic provocat de embargou. Dar nu știm exact ce se întâmplă pe circuitul economic în aval și amonte de companiile rusești blocate. Putem să observăm că firme mari cu activitate complexă care se retrag din Rusia au „greutate ” și în România. Renault închide cele trei fabrici pe care le avea în Rusia; una dintre ele colabora direct cu Dacia pentru fabricarea modelului vedetă Duster. Societe Generale   vinde „la lichidare” băncile din Rusia, cu efecte negative  pentru tot grupul financiar-bancar, prezent cu pondere în România.

„Efectul razelor gamma asupra anemonelor”,  titlul celebru al piesei și filmului american adaptat pe scena românească în 1977 de Cătălina Buzoianu, se mută acum într-o variantă globală. De această dată, alienarea depășește cadrul tensiunilor existențiale ale familiei și se „joacă” pe terenul dramatic al păcii și războiului care divizează iar Europa. Facem cu elan primul mare pas spre Noul Război Rece.

Nu avem o evaluare privind companiile rusești cu activitate în România care au intrat sub sancțiuni

Efectul razelor gamma asupra anemonelor - de revăzut și recitit

Facem cu elan primul mare pas spre Noul Război Rece