Carte - Cum s-a instaurat comunismul

Pentru Zig-zag cu Ion Cristoiu, citesc in graba, constient ca din nou sar la un alt domeniu decat cel la care lucrez, cartea lui Lucian Orasel, "Dainuire in raspantii de imperii. Teroarea rosie". Primele capitole ma nedumeresc. Autorul o ia de la Plebiscit. Altfel spus, de la formarea poporului roman. Nu inteleg de ce era nevoie de o asemenea raita in istoria tarii si, mai ales, nu inteleg ce vrea autorul cu observatiile sale despre psihologia poporului roman.

Cand ajung la anii 1944-1947, pricep despre ce-i vorba. Asa cum tradeaza titlul, cartea vrea sa demonstreze ca instaurarea comunismului in Romania a fost posibila in contextul geopolitic complicat de la finele celui de-al doilea razboi mondial. Trasi pe sfoara de Stalin, dar si constransi de imprejurari (americanii si englezii n-ar fi acceptat in ruptul capului sacrificiile unui nou razboi cu URSS, dupa cel cu Germania fascista), Marile Puteri au lasat mana libera rusilor in Romania. Lucian Orasel e adeptul convins al tezei ca regimul comunist a fost impus de rusi in cadrul nevoii lor de expansiune imperialista. O teza menita a administra o scatoalca intreprinderilor propagandistice dedicate regimului comunist.

Astfel ca, pe masura inaintarii in lectura, cartea ma seduce prin subtilitate. De procesul instaurarii comunismului in Romania m-am ocupat si eu. Incredintat ca un regim de un asemenea tip nu se cladeste intr-o zi, doua, nici macar intr-o luna sau un an. Chiar si in conditiile ocuparii militare a Romaniei, lucrurile nu s-au petrecut si n-aveau cum sa se termine peste noapte. Lucian Orasel si-a propus, asadar, sa despice realitatea anilor imediat postbelici pentru a deslusi tactica si strategia Moscovei. De ce avea nevoie Moscova de un proces treptat-treptat? Din cel putin doua motive:

1) Instaurarea comunismului in Romania si in tarile din Est a avut loc pe fondul relatiilor dintre URSS si Puterile Occidentale.
Rusii voiau sa evite o reactie prompta a SUA si Angliei. Mai mult ca sigur intre cancelarii era o negustorie. Fie si una intre doi talhari care se suspecteaza reciproc sub surasurile diplomatice. Regimurile democrate depind insa de votul popular. Brutalitatea fatisa ar fi socat opinia publica din Occident. Presiunea acesteia ar fi impus guvernelor o reactie extrem de dura fata de rusi. Ca sa nu mai spunem ca planul sovietic viza si o intarire fara precedent a partidelor comuniste din democratiile occidentale. Orice fortare a ritmului in Romania si in celelalte tari cucerite ar fi dus la cresterea suspiciunii fata de partidele comuniste din Vest, fata de stanga in general. Rusii contau insa pe o ascensiune a acestor forte in cadrul democratiei zise de ei burgheze. Nu-si puteau permite sa-i sperie pe occidentali.

2) Contrar efortului de a-i infatisa ca niste imbecili, rusii lui Stalin dovedesc pragmatism.
Cucerirea Romaniei, dar si a celorlalte tari din Est, e dorita ca un proces fara prea mari complicatii. Bruscarea ritmului putea sa duca la o reactie disperata a romanilor: revolta, rezistenta. Pentru ocupant ar fi insemnat cheltuiala. De trupe, de bani, de tehnica. Exploatarea colonialista a Romaniei trebuia sa fie insa ultrarentabila. Asta presupunea - in calculele Moscovei - cheltuieli minime. Un portofel poate fi luat de un hot prin mijloace diferite: Dand una in cap proprietarului sau incaierandu-te cu el. Sterpelindu-i-l fara ca el sa-si dea seama. Rusii voiau sa-i jefuiasca pe romani fara ca acestia sa tresara, speriati sau indignati.

3) Rusii urmareau nu numai instaurarea comunismului, dar si secatuirea fibrei nationale.
O dictatura ivita peste noapte ar fi lasat intacte fortele morale ale natiunii. Aruncati in inchisori, multi dintre cei mai slabi de caracter s-ar fi fortificat la scoala persecutiei. Intinderea pe cativa ani a procesului de comunizare a dat rusilor posibilitatea sa elimine caracterele si sa promoveze oportunistii.

P.S. Emisiunea imi dezleaga misterul partii despre istoria si psihologia poporului roman. "Teroarea rosie" e traducerea unei carti aparute, in 1990, in SUA. Lucian Orasel a vrut sa ofere americanilor o introducere in romanism.

NIMIC NU SE PIERDE
	25 - 28 ianuarie 1934. Regele Boris al Bulgariei, insotit de premierul N. Musanov, intreprinde o vizita oficiala in Romania. In cadrul convorbirilor dintre primul-ministru al Bulgariei si ministrul nostru de Externe, Nicolae Titulescu, sunt discutate nu numai relatiile dintre cele doua tari, dar si situatia din Europa pe fondul ascensiunii lui Hitler in Germania. In imagine: Convoiul Regal, plecand din Gara de Nord. Automobilelor le sunt preferate trasurile.

LUMEA PRIN CARE TREC

Cum arata un articol Ma intorc la continuarea eseului despre Dictionarul Contimporanilor (foto), realizat si publicat de Dim. R. Rosetti in 1897. Prelucrand Precuvintarea, imi propun sa redau dificultatile infruntate de autor pentru a oferi Romaniei de la finele secolului al XIX-lea un instrument de lucru. Realitatea e haotica, pestrita si nedesavarsita in stil balcanic. Dictionarul inseamna insa un efort de ordonare riguroasa, europeana i-as spune, a unei materii alandala. Imi dau seama insa ca aceasta parte s-ar fi putut constitui ea insasi intr-un eseu de sine statator. Cu suprinzatorul sau talent de prozator, Dimitrie R. Rosetti, condeier tipic vremii sale prin risipirea talentului face literatura fara sa-si dea seama. Povestindu-si dificultatile, el ne dezvaluie o lume iesita din comun prin brambureala inceputului. Analele parlamentare ii dezvaluie personaje pricopsite cu pensie de stat fara nici un argument de destin. Noteaza autorul despre cum arata un text tiparit intr-un ziar romanesc pe la 1850: "Articolul incepea cu o expunere a politicii externe, apoi tot intr-insul se vorbea mai la vale despre moartea lui Campineanu sau a lui Vacarescu, mai departe se istoriseau izbindele lui Garibaldi si articolul se incheia cu o dare se seama despre scumpirea zarzavaturilor". Asta da realitate caragialiana!

BARFE

O initiativa romaneasca Seara, la Biblioteca Academiei Romane, deschid revista comandata azi dimineata. Si am o surpriza. Nu e Realitatea ilustrata. E un album fotografic pe anul 1933, mai intai, si pe anul 1934, mai apoi. In primul numar notita introductivo-explicativa aproxima acest "1933 - Prin obiectiv" drept "un album fotografic pe anul 1933" si, mai ales, drept un "document al vremei". Cititorilor li se spune ca, "rasfoindu-l, aveti o imagine a tuturor intamplarilor importante din cursul anului". O imagine trecuta insa prin filtrul politicii asumate de Trustul Pauker. Se pune un accent deosebit pe fotografiile de nuanta stangista, dar mai ales antifascista. Filele dedicate scenei internationale pun imaginile si textele explicative sub titluri precum: Dictatura in Germania, Teroarea hitlerista (foto). In cazul Grivitei 1933, trustului ii piere insa curajul. Produs al cotidianelor Adevarul si Dimineata, albumul se dovedeste necrutator cu dictatura din Germania. Dictatura din Rusia e privita insa astfel. Sub genericul Oamenii vor pacea, dam peste o fotografie astfel explicata: "Iosef Stalin (in stanga), dictatorul Rusiei, si Bukharin (in dreapta), marele teoretician al doctrinei comuniste, asista la demonstratia antirazboinica din Piata Rosie a Moscovei".

UN SECOL IN IMAGINI
	NOIEMBRIE 1956. Un membru al Politiei Secrete maghiare e dus de catre rebeli la locul unde va fi spanzurat. Ca si in decembrie 1989 la noi, Politia Secreta a regimului comunist e luata prima in vizor.