x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Cate-un pic, pic, pic... pana n-o mai ramanea nimic...

Cate-un pic, pic, pic... pana n-o mai ramanea nimic...

de Gabriela Vranceanu Firea    |    19 Aug 2005   •   00:00
Cate-un pic, pic, pic... pana n-o mai ramanea nimic...

Cate-un strop, strop, strop, pana n-o mai ramanea deloc... E vorba de decenta, nu de inghititurile de bautura, la o aniversare. De fapt, ce-am avea de sarbatorit? Opt luni de viata a Cabinetului Tariceanu. Nu sunt nici zece, nici cinci. Si nici nu stim cate ar mai putea fi de-acum inainte... Opt luni de cand s-a schimbat locatarul de la Cotroceni. Care mai ramane pe pozitie cel putin patru ani si ceva, daca nu se plictiseste. Tot opt luni de cand se aplica si cota unica de impozitare. Iar deficitele nu mai contenesc. E nevoie, in compensatie, de majorarea TVA, din ianuarie, cu cel putin 3 procente, pentru a atenua efectele nedorite asupra stabilitatii bugetului. Si ne mai leaga ceva de cifra 8. Aproape opt va fi inflatia pe acest an. Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, anunta un 7,5 cu marja de eroare +/- 1%.

N-avem noi norocul sa fie cu minus. De fapt, norocul - ca norocul - ni l-am mai face si noi, dar in conditiile in care preturile ne-ar ajuta sa fim mai stabili. Preturile, despre care Mugur Isarescu spune ca reprezinta cel mai important activ al unei tari. Iar noua ne dau frisoane la fiecare inceput de sezon. Acum, ca tot se apropie toamna si numaratul bobocilor, e rost si de ceva mariri de preturi, cat inca lumea-i vesela si optimista dupa concediu.

Revenind la "cate-un pic, pic, pic..." pana n-o mai ramanea nimic din decenta noastra, ca popor... noi, "Clubul istericilor si fetelor rujate", il anuntam pe presedinte ca miercuri spre joi au mai murit sapte romani din cauza inundatiilor. Mai e un pic si depasim 30 de decese, nemaivorbind despre pagubele care nu vor mai putea fi recuperate intr-o viata de om. Dar cei pe care unii dintre noi i-am ales, iar altii i-am acceptat, cum e democratic, sa ne conduca, se fac ca ploua.

Domnul Boc are probleme cu migratia politica si votul uninominal. De parca n-ar mai fi vreo sapte initiative legislative in acest sens, peste care s-a asternut colbul. Fostul lui coleg de partid, acum presedintele tuturor romanilor, Traian Basescu, e in vacanta. Asta ar fi bine! Dar e, practic, intr-un duel permanent cu premierul Tariceanu. Acesta... nu stiu cum sa-i zic... il lasa fara replica. Sau, in cel mai bun caz, ii raspunde eliptic la doua zile. Doar acum, cu promenadele pe la podul de la Maracieni - devenit un fel de Monalisa pentru guvernantii nostri - , a avut o mai mare viteza de reactie si l-a contrat. Dar are si el o problema - Coalitia nu si-a respectat termenele din calendarul stabilit pentru "ras, tuns, frezat, plecat" Adrian Nastase si Nicolae Vacaroiu. Termenul de 15 septembrie devine usor, usor desuet. Nu-i nimic, pentru ca, slava lor, slava lor, slava stenogramelor. Datorita lor, PSD e mai unit ca oricand, iar Nastase si Geoana sunt ca fratii - de cruce sau de sange - , respira aer proaspat la Bran si urzesc planuri de razbunare impotriva celor care le vor raul.

Cel mai fericit pare insa domnul Cocos. Dorin Cocos. Casatorit, in timpul liber, cu doamna Elena Udrea - consiliera preferata a domnului presedinte. El a capatat atata notorietate in ultimele zile, incat nu ii iesea mai bine nici daca-si platea o campanie de PR si brandind la agentia lui Wally Olins, cel care a recreat imaginea Orange, Wolkswagen, British Telecom si preda la numeroase facultati de management din Europa, printre care si prestigioasa Said Business School de la Oxford University.

E-adevarat ca celebritatea ii este legata de grupuri de interese si "mafii personale", cum insusi presedintele Basescu le numeste, dar ce mai conteaza, presa scrie, afacerile cu statul merg ca unse. Iar presedintele are si el, ca orice om, nevoie de o pata de culoare la Cotroceni.

Inundatii, transpiratii, inflatie, dezinflatie, curs, dobanzi, credite, regrete, interese, energie, liberalizare - nu mai conteaza, sau conteaza foarte putin. Atata timp cat politicienii considera sa nu suntem liberi. Liberi sa facem ce vrem si sa traim cum vrem. Chiar si in razboi. Noua ne-ar cam placea un pic de pace, dar ei se dau in vant dupa lupta. Si asta le ocupa toata ziua.
×
Subiecte în articol: editorial