Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De unde știm că echilibrul climatic pe Planetă nu e dinamic, și din punctul de vedere al evoluției speciilor și mutațiilor acestora avem perioade când unele dispar și altele apar? De ce credem noi că trebuie conservat un echilibru static, cel de acum? Cum rămâne cu adaptabilitatea?
Echilibrul dorit nu e cumva un whishfull thinking bazat pe neînțelegerea în profunzime a fenomenelor? Și de unde știm că subțierea stratului de ozon are legătură în mai mare măsură cu poluarea și de aici ajungem repede la ideea că ne trebuie mașini electrice, în loc să fim conștienți că respectivul fenomen poate fi legat foarte bine de cauze exogene, de o „poluare” exterioară, cum ar fi de, de pildă, amplificarea radiațiilor cosmice? Oare nu se polarizează energii și se capacitează un adevărat aparat de „informare” pornind de la premise greșite?
Dacă ne-am lăsa mai puțin influențați de marketing și propagandă și am prefera, în schimb, să urmărim emisiuni științifice, chiar cu efortul de a ne completa educația pe parcurs, aceasta s-ar constitui într-o schimbare reală de paradigmă. S-ar înlocui cultivarea emoțiilor cu cea a rațiunii și înțelegerii fenomenelor. De ce le preferăm pe primele? Fiindcă e mai comod?! Nu uitați că încă există Teleenciclopedia (lansată în 1965 de Octavian Paler) şi Magazin - săptămânal cultural științific.
Apropo de emisiunile de acel tip și de ziare, dacă le-ați fi urmărit sau citit ați fi aflat de mica eră glaciară dintre 1250 și 1850. Atunci nu circulau automobile, nu fumegau coșurile fabricilor și nu decolau sau aterizau avioane, dar cu toate acestea a avut loc o modificare bruscă a temperaturii terestre. Tamisa și canalele olandeze înghețau des iarna și ofereau posibilitatea de a se patina. Danemarca a uitat complet de Groenlanda și a găsit-o nelocuită pe la 1500. În China cultivarea portocalelor a fost abandonată. În 1780, portul New York a înghețat atât de tare încât se putea traversa pe jos între Manhattan și Staten Island.
Mica eră glaciară e bine reprezentată în operele de artă ale vremii. Dar ştiţi de ce-s viorile lutierilor din Cremona, în special Stradivarius, atât de căutate? Fiindcă sunetul lor profund e datorat şi compoziției lemnului de molid și arțar din care sunt confecționate, ce provin din mica eră glaciară.
Cercetătorii au pus mica eră glaciară pe seama scăderii activității solare și a creșterii activității vulcanice. Iată că în acest caz, când oamenii se deplasau cu căruța sau direct pe cal, discutăm de o influență exterioară. La fel cum poate fi și în prezent, când răspunsul pentru o astfel de problematică e dat de adaptabilitate.
Citește pe Antena3.ro
