La 7 iunie suntem chemaţi să votăm pentru Parlamentul European (PE). În aceeaşi zi, acelaşi lucru va fi făcut de toţi cetăţenii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene. Cetăţenii europeni - inclusiv cei români - desemnează direct legislativul "Statelor Unite ale Europei".
Cât de important este PE pentru viaţa fiecărui român? Două precizări sunt suficiente:1. Aproape 60% din legile care se aplică în România sunt adoptate azi de PE. Principalul for legislativ al românilor se găseşte, deci, la Bruxelles, iar nu la Bucureşti. Dacă legile europene nu se aplică bine, vina este a Guvernului român. Cine nu este interesat de legile care îi ordonează viaţa nu are de ce să voteze!
2. Banii pe care îi administrează PE sunt de două ori mai mulţi decât cei administraţi de Parlamentul român. Prin alocările de până acum, PE poate face ca bugetul României să crească cu 50%. Dacă aceşti bani nu ajung în casele noastre, principala vină o poartă Guvernul român. Cine nu este interesat de banii respectivi nu are de ce să voteze!
Ce pot aştepta românii de la PE? Trei remarce sunt suficiente:
1. Românii care aleg să trăiască în afara graniţelor României - ca turişti, muncitori, întreprinzători, studenţi, pacienţi în spitale - aşteaptă să se bucure de drepturi egale cu cetăţenii statelor membre ale Uniunii în care ei se stabilesc. Aceasta presupune protejarea cetăţeniei europene.
2. Românii care aleg să trăiască acasă în România aşteaptă să o poată face la acelaşi nivel de siguranţă şi satisfacţie cu cetăţenii statelor dezvoltate ale Uniunii. Aceasta presupune transferul fondurilor structurale şi de coeziune europene în România. Din aceste fonduri se construiesc şosele, se modernizează locuinţe, se dotează şcoli şi spitale, se creează locuri de muncă prin investiţii strategice, se acordă subvenţii pentru agricultori.
3. Românii aşteaptă ca, la fel cu toţi ceilalţi cetăţeni europeni, să primească din partea Uniunii drepturi, accesul la drepturi sau garanţii ale drepturilor, pe care statele naţionale nu le pot oferi. Aceasta presupune susţinerea politicilor publice (învăţământ, sănătate, protecţia mediului, transporturi, dezvoltare tehnologică etc.), precum şi a dreptului de petiţionare şi de iniţiativă legislativă cetăţenească.
În UE, toate acestea se numesc coeziune economică, socială şi teritorială. Scopul final este de a garanta europenilor securitatea personală, socială, naţională şi internaţională. Adică pacea, libertatea, prosperitatea şi demnitatea atât la nivelul cetăţenilor, cât şi al naţiunilor membre!
Cine poate răspunde mai bine aşteptărilor pe care le au românii în Europa? În UE se confruntă două viziuni. Cea a dreptei europene urmăreşte asigurarea convieţuirii paşnice a egoismelor naţionale într-o Europă-piaţă. Asigurarea libertăţii schimbului de bunuri şi servicii între producători inegali sub aspectul resurselor generează elite simultan neinteresate de război şi capabile să menţină în linişte masele de săraci. Stânga europeană susţine însă că o Europă redusă la libera concurenţă şi accesul liber la resurse ajunge, pe termen lung, la criză economică, socială şi politică.
De aceea ea pledează pentru solidaritate într-o Uniune condusă politic, având o guvernare economică şi finalitate socială. Dacă la nivel naţional stânga democrată este mai aproape de oamenii în nevoie, la nivelul UE ea este mai aproape de naţiunile în nevoie. Or, România este o naţiune încă vulnerabilă, având nevoi mai mari decât multe alte naţiuni membre ale Uniunii.
România a ales unirea în cadrul UE întrucât ştie că doar unirea face puterea şi are nevoie de solidaritatea celorlalţi europeni. Dacă o asemenea solidaritate nu s-a simţit suficient, explicaţia esenţială stă în faptul că actualul Parlament European, ca şi actuala Comisie Europeană au fost dominate de dreapta - adică de Partidul Popular European ai cărui membri sunt PD-L şi UDMR. Cine doreşte ca această situaţie să continue va da votul dreptei.
Cine vrea schimbarea va acţiona pentru întărirea stângii europene votând Partidul Socialiştilor Europeni, partid care include PSD! Restul partidelor nu contează la fel de mult în PE. A le acorda mandate în condiţiile în care România poate trimite doar 33 de europarlamentari din 761 înseamnă a irosi voturile.