Cred ca se bate prea multa moneda pe ideea ca salvarea lui Basescu a venit exclusiv din exteriorul tarii, prin interventia fatisa, uneori insolenta, a unor inalti oficiali europeni sau transatlantici. Desigur, aceasta a avut rolul ei, chiar foarte important. Un presedinte roman obedient si verificat de ani si ani este, fara indoiala, pentru Merkel, Barroso ori Obama, mai mult decat convenabil. Bunaoara, pentru interesele politice ale PPE sau cele economice ale Germaniei (indeosebi in domeniul energetic), ori pentru agenda economica a consortiilor de peste Ocean (exploatarile de aur si cupru, gazele de sist, resursele din Marea Neagra), afaceri oneroase pentru statul roman, dar suspect de inversunat sustinute de Basescu. Dar, pana la urma, granzilor occidentali putin le pasa de cum se numeste vremelnicul locatar de la Cotroceni si ar fi gasit solutii de armonizare a dialogului si cu noua putere. N-ar fi murit de dragul lui Basescu, daca acesta nu si-ar fi reinnoit angajamentele si nu i-ar fi asigurat ca dispune de o importanta forta de gherila, care inca impanzeste tara si pe care e decis sa o foloseasca indiferent de costurile economice si sociale.
Intr-adevar, aceasta forta exista. E vorba, in primul rand, de pedelistii pur sange, cei plasati din vreme in functii profitabile, la care n-au de gand sa renunte. Desi multi au demonstrat ca nu competenta, ci lacomia e principala lor calitate, iar potlogariile le ies acum suvoi la iveala. Li se adauga micronicele formatiuni, care se agata de PDL ca pestisorii remora de burta rechinului, in speranta ca se vor hrani si ei din ce inhata el. Intre aceasta liota si salvatul presedinte exista o legatura de simbioza totala. Unii fara ceilalti mor. Intr-un fel, se tin unii pe altii nu in amicitie, ci in prizonierat. Fara agresivitatea tutarilor, Basescu dispare urgent de pe scena, dupa cum fara scutul acestuia ceilalti nu exista, se imprastie care-ncotro. Aceasta increngatura indelung exersata pe seama tarii are o singura sansa in politica si in afaceri: sa nu fie data de-a azvarlita de mania electoratului care, la alegerile locale si la referendum, a si avut doua prime reactii. Cea de a treia, la parlamentarele de la 2 decembrie, ar trebui sa fie decisiva, deparazitand tara. Ramane de vazut daca USL va sti sa se mobilizeze cel putin in egala masura cu incrancenarea cu care PDL si asociatii au si inceput sa arate ca nu sunt dispusi sa renunte la prada pe care au hartanit-o atatia ani.
Imediat dupa referendum, mai intai timid, apoi cu din ce in ce mai mult tupeu, au reinceput sa iasa in public, de prin cotloanele unde le ordonase jupanul sa stea ascunse, personaje raspunzatoare de aplicarea slugarnica a politicii abuzive a lui Basescu, de drenarea sau distribuirea clientelara a bugetului si patrimoniului public, de impunerea cinica a unor masuri antisociale, de derobare a obligatiilor statului fata de propriii lui cetateni. Maine, la Snagov, locul unde are Basescu obiceiul sa-si instruiasca trupa, nu va fi doar o nunta, ci si un conclav portocaliu. Printe voiosii nuntasi, paziti de sepepisti ca supreme valori nationale, se vor numara Elena Udrea, Adriean Videanu, Andreea Paul Vass, Ioan Oltean, probabil si Nelu Botis, Anca Boagiu, Gheorghe Ialomitianu, Sever Voinescu, Georgian Surdu, vechiul director RAAPPS, institutie care a scos din buget milioane de euro pentru vilele destinate acum si in viitoar familiei prezidentiale, ori o seama de cantareti de strana, in asteptarea rasplatii sub forma inca unui mandat de europarlamentar, sau a unei sinecuri ca ambasador, consul ori alte cinuri bugetare. Gata sa se infrupte (contra plic sau fara?) nu atat din meniul ad hoc, ci din ce a mai ramas din resursele tarii.