Și că este greu de explicat de ce avem atât de puţine împrumuturi acordate în economia românească, în contextul în care BNR e mândră că are o reglementare strictă, că de 20 de ani nu mai avem falimente bancare şi are motivele sale pentru a spune că suntem mai conservatori în România, că protejăm băncile şi că nu vrem să fie o concurenţă prea puternică între ele, pentru că asta ne face vulnerabili. Cu precizarea intervievatului că: La prima vedere, atunci când vezi profiturile mari ale băncilor, te gândeşti că undeva concurenţa e mai mică decât în alte zone.
Îmi amintesc că, la un moment dat, i-am adresat și eu o serie de întrebări celui intervievat și l-am chestionat dacă e de acord cu aserțiunea: Concurența în sistemul bancar este periculoasă pentru stabilitatea financiară, deoarece conduce la diminuarea marjelor de profit și reduce rezervele de capital.
Mi-a răspuns printre altele, citez: Concurența intensă în sectorul bancar poate conduce la o diminuare a marjelor de profit și poate încuraja investițiile riscante, fapt care poate genera instabilitate financiară și induce riscuri sistemice. Ca urmare, în absența unui cadru de reglementare adecvat, concurența poate reprezenta o problemă. Pentru ca beneficiile concurenței să fie resimțite la nivelul întregii piețe trebuie stabilit și implementat un cadru de reglementare adecvat. Guvernele trebuie să se asigure că măsurile luate pe termen scurt pentru salvarea și restructurarea sistemului financiar nu restricționează concurența din sistem pe termen lung. Prin urmare, trebuie găsit un echilibru între asigurarea stabilității sistemului bancar și menținerea liberei concurențe.
Am continuat cu întrebările: Concurența trebuie controlată sau este important ca „reformele și ajustările aduse structurii piețelor financiare să nu afecteze flexibilitatea acestora și concurența”, după cum susținea fostul președinte al Fed, Alan Greenspan?
Mi-a spus, tot printre altele, că revine la răspunsul anterior: Concurența pe piețele financiare nu reprezintă o problemă în sine pentru stabilitatea sectorului, dar ea trebuie să se manifeste într-un cadru de reglementare prudențială adecvat.
În fine, întrebat în ce măsură intervențiile administrative impuse de cei care îi protejează pe consumatori se întorc împotriva acestora din urmă sub forma unor credite mai scumpe ori a unor comisioane mai mari, a afirmat că trebuie să acordăm o atenție sporită acestui aspect. Mai multe intervenții administrative pot conduce la o suprareglementare, care, la rândul său, are drept efect creșterea costurilor pentru consumatori.
Fiecare poate trage ce concluzii dorește din cele declarate.