Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deşi izolat, cum zic analiştii, lovit din toate părţile, cum zic eu, Traian Băsescu mai are printre jurnalişti - e drept tineri - susţinători îndârjiţi. Sunt sigur că mai are - şi nu puţini - susţinători îndârjiţi şi printre alegători. Nu suficienţi pentru a-l face învingător împotriva monstruoasei coaliţii politico-mediatice formate pe ascuns împotriva sa cu luni în urmă, azi foşgăind la lumină, dar de-ajuns pentru ca Traian Băsescu să fie convins că, dacă nu tot poporul, atunci măcar o parte a acestuia e cu el.
Unul dintre aceşti jurnalişti m-a sunat miercuri seară.
- Vă uitaţi la Realitatea TV?, m-a întrebat.
- Nu, nu mă uit, i-am răspuns, dar presupun ce se întîmplă pe postul părintelui FNI: un lins în fund deşănţat al puternicilor zilei: Mircea Geoană şi Crin Antonescu.
- De unde ştiţi?, a continuat mai tânărul confrate.
Ştiu din Istoria României postdecembriste şi din Istoria României moderne. Cât timp un politician e mare ştab, toţi se grăbesc să-l umple de pupături băloase, ciomăgindu-i adversarul aflat la pământ. De cum ştabul cade sau e pe cale să cadă, toţi se grăbesc să dea în el şi să-l lustruiască pe adversarul care i-a luat locul. Ştiu şi nu mă miră spectacolul mizeriei româneşti din aceste zile. Pentru că mai tânărul confrate a insistat, mi-am lăsat hârtiile din birou şi m-am dus în sufragerie, unde am televizorul. Ceea ce am văzut nu era din Emil Cioran. Era din Ion Luca Caragiale.
La Realitatea TV a lui Sorin Ovidiu Vântu se transmitea în direct întâlnirea de pe hol a lui Crin Antonescu şi Mircea Geoană. Crin Antonescu venea gâfâind de la Antena 3 pentru a intra în direct la Realitatea TV. Mircea Geoană pleca de la Realitatea TV la Antena 3. Deşi nu s-au văzut decât de la prânz, cei doi păreau că nu s-au întâlnit de la începutul unui război mondial, din care au scăpat amândoi teferi. Doar tăria masculină îi oprea să nu cadă unul în braţele altuia.
Realitatea TV transmitea în direct momentul întâlnirii de pe coridor. Era atât entuziasm pus în comentarii, ba chiar şi în imagini, că-i credeai în stare pe angajaţii postului să-l urmărească pe Crin Antonescu şi când va merge la WC, iar pe Mircea Geoană şi când va pune mâna pe clanţa uşii. La Realitatea TV, Mircea Geoană a vorbit ce a vrut el vreo două ore. La Antena 3, Crin Antonescu a vorbit şi el, ce-a vrut, vreo oră. După ce au schimbat studiourile, Antonescu a vorbit - ce-a vrut el ş la Realitatea TV, iar Mircea Geoană, la Antena 3. Culmea caragialismului involuntar?
Să vedeţi ce va fi când se va întoarce în ţară, din străinătate, Klaus Iohannis, acest Mesia de origine germană! Cele două posturi îl vor transmite în direct de la îmbarcarea în avionul de Bucureşti până la întâlnirea cu Fraţii Petreuş ai alegerilor româneşti: Mircea Geoană şi Crin Antonescu. Momentul reunirii celor trei va fi transmis în direct, comentat de o ceată de lideri de opinie şi reluat de sute de ori de cele două posturi tv.
Martor al tuturor schimbărilor de putere de pe malurile Dâmboviţei în anii postdecembrişti şi cititor al tuturor măririlor şi căderilor din Istoria României moderne, regăsesc în acest spectacol dezgustător eterna schimbare la faţă a presei în funcţie de mărirea şi decăderea oamenilor politici. Mircea Geoană şi Crin Antonescu sunt văzuţi deja ca preşedinţi ai României. Spun ca preşedinţi, deoarece, dacă am judeca după cele ce se întâmplă la televiziunile mogulizate, pentru turul al doilea, România înregistrează o premieră, nu numai în istoria sa, dar şi în istoria continentului european.
Deşi un candidat, Crin Antonescu, n-a trecut de primul tur, el participă la cel de-al doilea cu aceleaşi drepturi ca şi Mircea Geoană. Astfel, campania pentru turul al doilea ne va oferi o situaţie absolut hilară: cea în care un candidat - Traian Băsescu - se va bate cu doi candidaţi - Mircea Geoană şi Crin Antonescu. Şi dacă Traian Băsescu va fi învins, victoria va fi nu a lui Mircea Geoană, ci a tandemului Mircea Geoană-Crin Antonescu.
Vineri, 20 noiembrie 2009, am abordat cu Traian Băsescu, la B1 TV, problema existenţei oficiale la noi a Primei Doamne. Traian Băsescu a susţinut că la noi nu există o asemenea instituţie. Eu însă cred că ea se va înfiinţa după 6 decembrie 2009, prin decret prezidenţial dat de Mircea Geaoană. Prima Doamnă nu va fi Mihaela Geoană, cum şoptesc unii, ci domnul Crin Antonescu. De aceea a şi refuzat (deocamdată!) postul de preşedinte al Senatului, deşi colegii săi de partid - am citit eu în presă - l-au rugat cu lacrimi în ochi să-l primească.
Să fim bine înţeleşi! N-am nimic împotriva alianţei Mircea Geoană-Crin Antonescu pentru sprijinirea lui Mircea Geoană în turul al doilea. S-a mai întâmplat acest lucru şi în 1996, între Emil Constantinescu şi Petre Roman. Numai că liderul CDR şi liderul PD n-au dat naştere la spectacolele acestui spectacol de telenovelă greţoasă, pe care ni-l oferă Mircea Geoană şi Crin Antonescu în entuziasmul televiziunilor mogulizate. Mircea Geoană nu mă surprinde. E atât de avid de puterea prezidenţială încât e în stare de toate penibilităţile.
Relatarea din broşura vieţii sale, recent lansată în prezenţa intelectualilor săi, nerăbdători să pună mâna pe ICR-ul lui Horia Patapievici, despre cum i-a molfăit fetiţa deştul lui Bill Clinton e jegoasă fie şi pentru că mărturiseşte fără voie un tată indiferent la igienă. Mă surprinde însă Crin Antonescu. Aşa cum am mai scris, la un dialog tv m-a uluit prin fineţea meditaţiilor sale asupra Istoriei. Cum poate un intelectual să se preteze la astfel de situaţii hilare?
Să fie oare atât de mare dependenţa liderului PNL de Dinu Patriciu încât să nu mai ţină cont nici de minimul bun-simţ?!
P.S.: Din câte se vede, am ieşit din neutralitatea impusă pe perioada campaniei electorale. Asta deoarece, din câte-mi dau seama cum merg lucrurile, campania electorală s-a încheiat. Şi eu îl înjur deja pe câştigător.
Citește pe Antena3.ro
