Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"Fereste-ma, Doamne, de prieteni…" a devenit in ultimele luni cartea cea mai comentata in Romania. Dupa editia in limba engleza, tiparita in 2010, a urmat si traducerea in limba romana, datorata Editurii RAO, lucrarea istoricului american avand astfel un drum larg deschis spre public. Nu doresc ca aceste randuri sa fie o recenzie a cartii, ci imi permit cateva comentarii la felul in care este ea preluata sau interpretata. Subtitlul care face si mai penetrant mesajul autorului – Razboiul clandestin al Blocului Sovietic cu Romania, lasa sa citim "cheia" in care sunt acceptate cu entuziasm sau respinse cu vehementa informatiile cuprinse in substantialul volum. De aceea nu surprinde cat de transanti sunt mai ales cei care vor sa minimalizeze demersul istoricului american si sa contorsioneze pana la caricatura si denigrare afirmatiile si comentariile autorului. Am avut ocazia sa asist la discutii aprinse, purtate de persoane care au suficiente informatii despre "razboiul secret" purtat impotriva Romaniei, care din motive biografice sau apartenenta la institutii vizate, citate si fisate se arata net impotriva adevarurilor reiesite din documente de necontestat. Sunt suficient de multi istorici romani care si-au facut "opera" din interpretari dirijate ale evenimentelor din anii "Razboiului rece" impus Romaniei de aliatii din Tratatul de la Varsovia care sunt pusi acum in posturi delicate de documentele si comentariile aduse in circulatie de Larry Watts. Pozitiile lor morale si "stiintifice" sunt serios zdruncinate. De altfel, unii care au castigat nu doar pozitii, ci si multi bani din postul de demolatori ai istoriei recente, sunt in pericolul de a cadea de pe soclu. Altii au motive personale in a minimaliza, persifla si deturna "Fereste-ma, Doamne, de prieteni". In acest caz delicat se afla Vladimir Tismaneanu, probabil surprins sa afle ca tatal lui primea cea mai mare solda in anii de dinainte de 1944, cand se afla la Moscova, la Komintern. Ca atare, o puzderie de articolase strecurate pe sub usile unor redactii fara suflu, semnate de anonimi, par scrise de aceiasi mana "indignata". Cartea este greu inghitita si de spionii romani care si-au tradat tara, trecand cu arme, bagaje si secrete in tabara spionajului Occidental. Surprinzator, semne de intrebare asupra motivatiei gestului "defectarii" apar cand afli ca multi spioni erau racolati de serviciile de informatii sovietice si plecau la ordin. Tradarea lui Pacepa, dar si ale altor "reabilitati" de dupa 1989 pot fi interpretate si in acest sens.
Cum, la fel de suparati pe Larry Watts par sa fie si cei care au reprezentat in acei ani agentura rusilor in Romania pe care Ceausescu a izolat-o, dar nu a anihilat-o.
Dar, evident, cel mai greu cade lucrarea in curtea serviciilor de informatii, inclusiv a celor romanesti, ale caror decizii au fost "captate" in multe perioade de spioni ai URSS, Ungariei si RDG. Cartitele din serviciile americane, engleze, franceze, vest-germane pe care le manevrau interesele URSS aveau si "sarcini" exprese pentru izolarea Romaniei, minimalizarea sau punerea la indoiala a politicii de independenta fata de Moscova. Detasamentul de diversiune care are ca obiectiv demolarea cartii lui Larry Watts are asadar suficiente trupe si uniforme. "Tactica" criticilor din Romania este clara: nu intereseaza fondul lucrarii ci aspecte care incearca sa vulnerabilizeze autorul si pe cei care sprijina difuzarea si comutarea ei. Mai nou, tinta au devenit Mugur Isarescu si Banca Nationala a Romaniei, care au gazduit in cadrul manifestarilor culturale lansari ale volumului. Cei care doresc sa patrunda in detaliile unei epoci care a avut si lumini si umbre si nu se feresc de adevarurile ei, multe surprinzatoare, nu au a se teme de Larry Watts.
