x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Curaj cu voie de la Poliţie

Curaj cu voie de la Poliţie

de Ion Cristoiu    |    17 Dec 2007   •   00:00

Desigur, e salutar că Romănia nu va recunoaşte independenţa Kosovo, dar domnul preşedinte ar fi trebuit să ştie, după trei ani de mandat la Cotroceni, că astfel de angajamente nu se formulează in public


Ziarele şi televiziunile au dat pe larg fragmentul din Declaraţia de presă a lui Traian Băsescu prin care se afirmă că Romănia nu va recunoaşte independenţa Kosovo. In absenţa altor informaţii despre ce s-a discutat şi s-a hotărăt la Consiliul de iarnă al UE, cititorul romăn poate rămăne cu impresia unei poziţii eroice a Romăniei in chestiunea Kosovo şi, in consecinţă, s-ar apuca de indată să aplaude această poziţie, gata să vadă in ea un inceput de indreptare a coloanei noastre vertebrale, pănă acum de cauciuc. Lucrurile nu stau chiar aşa. S-ar putea observa astfel că, pănă la momentul reuniunii de la Bruxelles, nici preşedintele, nici premierul, nici ministrul de Externe n-au adoptat o poziţie publică limpede in chestiunea Kosovo. E drept, spre deosebire de Călin Popescu Tăriceanu, Traian Băsescu s-a pronunţat public impotriva independenţei acestei provincii, care aparţine Serbiei nu numai prin istorie, dar şi prin tratatele internaţionale de după al doilea război mondial. Numai că această poziţie a fost exprimată de domnul preşedinte cu mult timp in urmă, cănd negocierile sărbo-kosovare nu eşuaseră şi deci liderii albanezi nu anunţaseră că vor proclama unilateral independenţa. In ultimul timp, Traian Băsescu n-a mai suflat un cuvănt despre Kosovo. A făcut, cum s-ar spune, Ciocu-Mic!


Mult mai important, inaintea plecării la Bruxelles, Traian Băsescu n-a adus la cunoştinţa cetăţenilor ţării noastre poziţia pe care Romănia o va adopta la Consiliul de iarnă, deşi toată lumea ştia că la acest Consiliu se va discuta poziţia Uniunii faţă de independenţa Kosovo. N-au făcut-o, e drept, nici premierul, nici ministrul de Externe, de parcă plecau la schi, şi nu la o reuniune ce urma să ia in discuţie o problemă de importanţă majoră pentru Romănia. De ce nu s-au pronunţat inaintea reuniunii de la Bruxelles? Foarte simplu. Au vrut să vadă cum bate văntul pe la reuniunea Consiliului. Consiliul a decis insă că fiecare ţară membră a Uniunii e liberă să recunoască sau nu independenţa Kosovo. Cu această invoire de la Poliţie in mănă, Traian Băsescu şi Călin Popescu Tăriceanu au găsit de cuviinţă să facă un exerciţiu de demagogie a curajului. Traian Băsescu, definit printr-un instinct deosebit al oportunităţilor, şi-a dat seama că e locul unui exces de afirmaţii sforăitoare. Drept pentru care a declarat ritos că Romănia nu va recunoaşte independenţa Kosovo căt timp va fi el preşedinte. Desigur, e salutar că Romănia nu va recunoaşte independenţa Kosovo, dar domnul preşedinte ar fi trebuit să ştie, după trei ani de mandat la Cotroceni, că astfel de angajamente nu se formulează in public. Nu de altceva, dar istoria ar putea să oblige Romănia la un moment dat să renunţe la poziţia de acum faţă de Kosovo.


Ce se va intămpla? Ne vom pune la indoială alte interese naţionale, mult mai importante, refuzănd să recunoaştem independenţa Kosovo numai ca Traian Băsescu să nu treacă drept clovn?! Astfel că, profităd de amatorismul presei noastre, preşedintele şi premierul au tras pe sfoară poporul romăn infăţişănd drept curajos un act făcut cu voie de la Poliţie. Mult mai grav, Traian Băsescu, speculăd lipsa de informaţii despre cele intămplate la Bruxelles, a anunţat ca un mare succes al Romăniei decizia Consiliului de a trimite o forţă de stabilitate in Kosovo inainte de a se lua decizia privind independenţa provinciei. Domnia sa a văzut in asta un succes, deoarece astfel Romănia, nerecunoscănd independenţa Kosovo, n-ar fi putut participa la această forţă.


Decizia de a trimite in Kosovo o forţă a Uniunii Europene dă curs unui scenariu pus la punct de SUA, UE şi de liderii kosovari vizănd proclamarea independenţei Kosovo peste capul Consiliului de Securitate. Potrivit acestui scenariu, forţa de stabilitate (1.800 de poliţişti şi de jurişti), trimisă in Kosovo inainte de proclamarea independenţei (in ianuarie 2008) va scoate din joc forţa ONU de menţinere a păcii, pregătind terenul ca secesiunea să se facă fără prea mare scandal. Aşa cum au arătat şi autorităţile de la Belgrad, trimiterea unei asemenea forţe intr-un teritoriu săbesc fără aprobarea Serbiei echivalează cu o recunoaştere de facto a independenţei Kosovo. Astfel că, deşi a anunţat că nu va recunoaşte independenţa provinciei, Romănia se grăbeşte s-o recunoască deja de fapt.


P.S. Felicitări lui Traian Băsescu pentru că, in sfărşit, a reuşit să se angajeze la televiziunea lui Sorin Ovidiu Văntu. Vineri seară am putut urmări, mai mult decăt amuzaţi, un şef de stat prezentănd, alături de Melania Medeleanu, imbrăcată ca o căntăreaţă de la Scala in turneu la Fălticeni, diplomele acordate unor personalităţi culturale de un post de televiziune privat. Nu ne-a scăpat amănuntul că Traian Băsescu s-a descurcat bine in postura de cititor de prompter. Mai bine decăt Mihai Tatulici.

×