Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Petrecere în care, conform aceloraşi surse, magnatul a investit 75.000 de euro şi la care sunt aşteptaţi 140 de invitaţi, miliardari şi artişti de top. ,,Este o modalitate extrem de utilă de a pune România pe hartă’’,aşa califică Bogdan Chireac evenimentul şi argumentează: „Lucrul acesta va ajuta şi industria turistică şi imaginea României”.
Afirmaţii cu care nu putem să nu fim de acord, fie şi numai dacă ne gândim că exemplul lui Elon Musk îi poate incita şi pe alţi amatori de călătorii pe aceste meleaguri despre care s-au ţesut legende care i-au captivat şi continuă să îi captiveze pe amatorii de poveşti cu vampiri şi de senzaţii fioroase şi pentru care mitul Contelui Dracula este unul de căpetenie. În acest context, mi se parte perfect îndreptăţită întrebarea pe care a o pune Bogdan Chireac şi anume dacă preşedintele Klaus Iohannis sau premierul Nicolae Ciucă se vor încumeta să profite de ocazie şi să îl abordeze pe distinsul oaspete, cel mai bogat om din lume. Căruia, într-un dialog relaxat şi cordial, să îi spună că noi, românii, ospitalieri cum ne este firea, am fi foarte bucuroşi dacă s-a gândi să facă o investiţie pe aceste meleaguri. Invitaţie care, desigur, ar putea fi adresată şi altor distinşi participanţi la petrecerea de Halloween de la Castelul Bran. Demers care, estimează Bogdan Chireac, ar putea dubla PIB-ul ţării în trei ani.
Avem aici o sugestie care nu cred că ar trebui să fie ignorată sau respinsă din start, mai ales că sunt semnale că distinsul oaspete are, de acum, plăcute impresii după prima noapte petrecute în zona de poveste a Braşovului. Aşa încât rămâne de văzut dacă înaltele oficialităţi ale ţării noastre, în calitate de ţară gazdă, se vor încumeta să facă acest pas. Am scris deloc întâmplător cuvântul „dacă”, gândindu-mă că nu ar fi prima ocazie de a valorifica în beneficiul industriei turistice mitul lui Dracula care fascinează şi atrage atâţia curioşi de peste mări şi ţări. Alături,desigur, de mitul Nadia Comăneci,al lui Gică Hagi sau al lui Ilie Năstase.
Mă refer, după cum cred că aţi înţeles, la controversatul Proiect turistic Dracula Park, pe care l-a lansat cu două decenii în urmă Dan Matei Agathon, ministrul turismului în guvernul Adrian Năstase. Proiect care, la acea vreme, a stârnit furia şi protestele unor intransigenţi puritani, pe motiv că are la origini fanteziile brodate de romancierul Brian (Abraham) Stoker, în care domnitorul Vlad Ţepeş era înfăţişat ca un sadic pervers şi însetat de sânge nevinovat. Cât adevăr şi câtă fabulaţie este în această carte a demonstrat, convingător şi documentat, regretatul Mihai Ungheanu în cartea sa apărută prin 1992. Dar, dacă ţinem seama de faptul că nu este nici prima şi nici singura oară când legenda, fantezia şi imaginarul despre locuri devenite obiective turistice de mare interes depăşesc adevărul istoric, atunci ajungem la încheierea că s-a greşit foarte grav atunci când, din interese asupra cărora nu vreau să discutăm deocamdată, proiectul lui Dan Matei Agathon a fost îngropat. Motiv pentru care fac o menţiune aparte la declaraţiile, datând de nu cu multă vreme în urmă, ale lui Dan Matei Agathon: „Mai devreme sau mai târziu, cineva va face acest proiect, care va aduce milioane de turişti pe an”.
Foarte adevărat, în varianta sa iniţială, acel Dracula Park ar fi trebuit să fie amplasat pe cam 50 de hectare din zona Sighişoarei, iar de data asta vorbim despre Castelul Bran din vecinătatea Braşovului. Dar acest fapt nu afectează cu nimic ideea de a relansa proiectul, făcând desigur toate modificările pe care le presupune aducerea sa la zi.
Aşadar, ceea ce mai rămâne de făcut ar mai fi doar să vedem dacă diriguitorii zilei ar da curs sugestiei lui Bogdan Chireac. Acest dacă şi încă o dată şi iarăşi dacă fiind perdeaua de fum sub care se ascunde, nu de azi de ieri, inerţia, incapacitate şi delăsarea cu care unii vremelnici guvernanţi nu vor sau nu pot să îşi asume proiecte curajoase şi binevenite româneşti. Atitudine aflată la antipod cu obedienţa cu care aceştia înghit pe nemestecate şi ne obligă să suportăm consecinţele unor comenzi venite din afară şi care nu ţin cont de particularităţile şi de nevoile reale ale economiei şi ale societăţii româneşti.
