Aparent, o mare nedumerire: de ce actuala putere nici nu vrea sa auda de alegeri anticipate? Este clar ca ar fi o solutie menita sa detensioneze momentul politic prezent. Un nou parlament, si, evident, un nou guvern ar avea toate sansele sa ia masuri eficiente si, extrem de important, sa redea intregii populatii speranta. Si totusi, regimul actual evita cu obstinatie aceasta varianta, invocand o iluzorie stabilitate.
De aici si penibila ofensiva de imagine a guvernului. Prezenta inutila si comica, totodata, a lui Emil Boc la "actiunile de deszapezire" arata ca regimul nu mai are nici o solutie si se agata de orice lucru marunt ce ar putea ajuta la mentinerea puterii. Semnalele contradictorii privind o posibila crestere a salariilor constituie o alta fateta a acestei lupte oarbe pentru evitarea inevitabilului: trecerea in opozitie.
Chiar si condamnarea lui Adrian Nastase, intr-un dosar incalcit si cu multe nebuloase, pare sa faca parte tot din logica bataliei pentru putere.
Regimul Basescu-PDL a avut la dispozitie mai bine de sapte ani pentru a dovedi ca nu-i lipsit de solutii pentru o Romanie care, desi integrata in Uniunea Europeana, continua sa fie macinata de batalii politice tot mai paguboase.
Este clar ca guvernarea PDL-Basescu reprezinta un esec costisitor pentru intreaga populatie, iar Romania se afla, din toate punctele de vedere, intr-o fundatura. De unde nu se poate iesi decat prin organizarea de alegeri anticipate. O noua "harta" parlamentara ar putea sa dezamorseze tensiunile sociale ajunse la un punct de fierbere.
Actualul parlament are o majoritate fabricata artificial si in nici un caz nu reflecta optiunile reale ale ultimelor alegeri. Acest lucru se vede in discrepanta dintre agenda reala a populatiei si cea a parlamentului (aici opozitia are doar o prezenta simbolica, in fata unei masinarii de vot care a functionat pana acum fara cea mai mica rezerva democratica).
Asa-zisa reforma a statului roman (fara cap si fara coada, rezultatul ambitiilor presedintelui si nu al unei viziuni coerente si eficiente), dar si masurile de combatere a crizei economice, un amestec de stupiditate si nepricepere, au dus Romania spre un prag critic.
Protestele de strada nu sunt altceva decat o palida imagine a uriasei nemultumiri populare. Si, in ciuda acestei evidente, actuala putere trage de timp, in speranta ca va gasi solutii electorale mai eficiente. Astfel, amana confruntarea electorala, singura varianta prin care pot aparea solutii viabile. Ultimele aparitii publice ale presedintelui Basescu, principala tinta a contestarii populare, n-au facut decat sa scoata in evidenta degringolada actualului regim.
Exista o spaima (de ce oare?) a actualilor guvernanti fata de ceea ce va urma, exista o lipsa cronica de solutii eficiente. Si, din nou, revenim la aceeasi nedumerire: de ce sunt evitate alegerile anticipate, mai ales ca alegerile la termen ar trebui sa aiba loc la sfarsitul anului?
Este clar ca prezentul regim s-a considerat etern la putere si s-a complacut in iluzia, tipica pentru romani, ca totul se poate aranja. Si probabil ca lucrurile asa s-ar fi si petrecut daca nu ar fi aparut, de nimic anuntate, protestele de strada. Iar in disputa putere – opozitie a intervenit un nou element: nemultumirea populara. Planurile celor de la putere de a "aranja" alegerile intr-o schema convenabila au fost date peste cap. Democratia este un sistem care si-a luat, ca masura de siguranta, un reflex capabil sa detensioneze momentele explozive social: alegerile inainte de termen. E o masura mereu eficienta, ce reasaza in societate pozitiile participantilor, ofera un nou punct de pornire si readuce in prim-plan doua elemente indispensabile unei societati normale: increderea si speranta.
Deocamdata, societatea romaneasca se confrunta cu exasperarea provocata de o clasa guvernanta pe care majoritatea nu o mai vrea. Asa ca staruie intrebarea: de ce coalitia de la putere nu doreste alegeri anticipate?