x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

De ce pierdem entropie?

0
Autor: Ionuț Bălan 18 Mar 2021 - 08:00
De ce pierdem entropie?


E interesant de văzut cum a evoluat numărul credincioşilor în ultima jumătate de veac, pentru că dacă s-a micşorat şi s-a mărit cel al liber cugetătorilor, e posibil ca sistemul să fie mai puţin capitalist. Şi dacă e aşa înseamnă că atât în Europa, cât şi la noi, se pierde entropie. 

Ce înţelegem prin asta? E gradul de dezordine a unui sistem, ce îi permite apoi să se echilibreze dinamic. Într-un cadru economic cu multe evenimente, ce au legătură cu pieţele şi cu mâna invizibilă de care vorbea Adam Smith, cu competiţia, sistemul devine stabil, bunăstarea generală se realizează în condițiile în care fiecare individ îşi urmăreşte propriul interes. E ceea ce a teoretizat şi Taleb când a arătat că majoritatea lucrurilor au beneficii de pe urma dezordinii, volatilităţii, haosului şi factorilor de stres. Improbabilul, imprevizibilul, nesiguranţa întăresc orice sistem. Iar un grad mai mare de entropie generează încredere şi aşază lucrurile acolo unde le e locul.

Însă sistemele pierd entropie oricum. De aceea sunt necesari factori exogeni ca să o cultive. Cum ar fi investiţiile străine, chiar şi fondurile europene, dar care au nevoie de un mediu economic atractiv şi de pieţe pentru ca resursele să fie alocate eficient. Aşa cum nu se vede în România, ce n-a întreţinut entropia. La noi, toate formaţiunile politice au comportament de partid unic, iar iniţiativele legislative sunt menite să conserve puterea.

Şi, din păcate, firmele româneşti pot fi considerate ca având o structură financiară sănătoasă într-un procentaj extrem de redus. Dacă, în loc de 75% din profit realizat de 3% din companii, ar veni 90% de la 70%, care ar asigura 80% din cifra de afaceri, nu o treime, mai mulți întreprinzători ar face structura economiei mult mai robustă. Fiindcă agenţii economic implicaţi ar avea un impact mai mare în VAB și PIB. Mai mulți participanți înseamnă stabilitate, piață mai mare, evenimente, creșteri de volume și profit. Iar dacă antreprenorii respectivi se apucă să investească și să micșoreze prețurile în paralel cu majorarea unei oferte ce tinde să depășească cererea, efectele se propagă pe orizontală și rentabilizează alte companii. Adică impactul se resimte în întreaga economie. În România nu se vorbeşte de mai multe evenimente, de pieţe mai mari, dar cel mai important lucru e că antreprenorii sunt numiţi, nu câştigători ai unui concurs. Nu acţionează conform principiului lui Mises: cumpărând sau abținându-se de la a cumpăra, consumatorii îi aleg pe antreprenori printr-un fel de referendum, zilnic repetat.


Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de