Despre cum e vinovat Regele Mihai de accidentul lui Carmen Paunescu

Tata Mosu nostru, al gazetarilor mioritici, numitul Nae Ionescu, avea un truc, o smecherie de gandire perversa. Ii zicea intoarcerea la fapte. Ori de cate ori nimerea in fata unui damb de comentarii, note si notite, dar mai ales de pareri, directorul Cuvantului spunea: sa ne intoarcem la fapte!

Si metoda asta, a aducerii teoriilor celor mai sofisticate pe solul mediocru, dar solid, al faptelor, i-a dat geniul de a descoperi esenta acolo unde multi altii, rataciti prin constelatii de abstractiuni, nici nu s-ar fi gandit s-o caute.

Umili discipoli ai marelui gazetar, ne propunem si noi sa aplicam formula maestrului la ceea ce s-a numit cazul Carmen Paunescu.

Iata faptele! Carmen Natalia Paunescu, 37 de ani, posesoare a permisului de conducere categoria B din anul 1997, circuland cu autoturismul de teren marca Hyundai, a comis pe Drumul European 574, la kilometrul 10+530, in afara localitatii Pielesti, un grav accident, soldat cu trei morti si un ranit grav. Incercand sa depaseasca o coloana de sapte-opt vehicule, care circulau in acelasi sens de mers, masina a intrat pe contrasens si a lovit frontal un autoturism Dacia Nova care circula regulamentar. In urma impactului, au fost ranite si ocupantele masinii Hyundai, Carmen Natalia Paunescu si fiica sa, Ana Maria.

Pe aceste fapte seci, rupte din proza Buletinului Circulatiei Rutiere, se pot broda o mie si unul de talk-show-uri la drum de seara. Soferii se pot intreba ce-a apucat-o pe soferita de s-a angajat in depasirea unei coloane de opt masini fara sa se asigure, dar mai ales fara sa stie ca Jeepul e bun la viteza pe drum intins, dar nenorocit cand e vorba sa te "bagi iute la cutie". Asemanator, ei se pot intreba daca soferul Dacia Nova a vazut masina venind pe contrasens si daca i-a facut semn cu farurile sau daca a cautat sa intre in sant ca sa nu fie izbit in plin.

Asa ar suna taifasurile soferilor profesionisti. Amatorii, mai ales daca ar apartine electoratului de stanga, gen Iliescu-Stolojan, si-ar aminti cu naduf ca si lor li s-a intamplat sa le iasa in fata un asemenea tanc al automobilelor si sa fie nevoiti sa intre in sant. Drept pentru care s-ar apuca sa-i injure temeinic pe imbogatitii astia descreierati, fagaduindu-si ca vor vota "impotriva ciocoiului de Nastase, cel care a distrus partidul domnului Iliescu". Soferii misogini si-ar vedea confirmata viziunea lor despre viata si lume potrivit careia "muierile n-au ce cauta la volan". Si, daca discutia despre accident i-ar prinde in trafic, ar claxona-o batjocoritor pe soferita din fata, femeie si, pe deasupra, blonda! Doamnele care n-au carnet ar putea gasi in tragica intamplare confirmarea refuzului lor de a da examen de conducator auto.

Fatalistii ar comenta tragedia ca pe o noua dovada ca fiecare din noi are un destin. Ce ti-e scris in frunte ti-e pus! Asa a fost scris, ca distinsa Carmen Natalia Paunescu sa se urce la volan, in ziua de 31 iulie 2004, sa se indrepte spre Craiova, sa dea peste o coloana de opt masini si sa-i treaca prin cap s-o depaseasca fara sa se asigure. Putea sa nu fie nimic din toate acestea. Putea, de exemplu, ca doamna Carmen Natalia Paunescu sa se razgandeasca si sa mearga la coafor sau, ma rog, la un alt barbat. Dar daca asa a fost scris sa se intample, asa s-a intamplat!

Adversarii guvernului ar gasi un nou motiv sa injure faptul ca n-avem autostrazi, accidentul producandu-se si din cauza soselei cu doar doua benzi: de dus si de venit. Li s-ar asocia criticii romanismului in general, care ar descoperi in gestul lui Carmen Natalia Paunescu de a depasi o coloana de atatea masini, expresia bramburelii noastre balcanice, in care toti isi fac de cap in dispretul legii.

Acestea sunt posibilele pareri, tasnind din fapte ca niste jerbe de apa din teava ruginita a artezienei. Prin raportare la realitate sunt usoare exagerari. Avand insa in vedere ca firea umana e predispusa genetic la datul din gura, astfel de comentarii sunt de inteles.

Din nefericire, au existat si altfel de comentarii. Nota lor comuna? Identificarea lui Adrian Paunescu, sotul celei care a comis accidentul, drept principal responsabil de tragedia de la Pielesti. Drept pentru care Poetul-Senator sau Senatorul-Poet a fost insfacat de barba si varat intr-un hardau de excremente de cerneala. I s-a scormonit in biografie. I s-a umblat in cearsafuri pentru a i se gasi prezervativul din noaptea nuntii. I s-a recapitulat activitatea din anii Ceausescu si cea din anii Iliescu. Toate pe un ton de o rara violenta, ce nu s-ar fi justificat nici daca el comitea accidentul. Pentru ca, sa fim soferi seriosi! Carmen Paunescu e vinovata de ucidere din culpa. Nu intentionata. Sotia senatorului nu s-a suparat pe Dacia Nova si a intrat in ea dinadins. A comis pur si simplu o greseala. O greseala pe care ar fi putut s-o faca si soferii profesionisti.

De ce e responsabil Adrian Paunescu? A fost cumva el insusi la volan, travestit in femeiusca sau, Doamne fereste! Conducand autoturismul de sub poalele sotiei sale? A scos pe sest lichidul de frana inainte ca brava consoarta sa se urce in masina? Nici vorba de asa ceva. Accidentul a fost comis de doamna Carmen Natalia Paunescu, cetatean major al Republicii. Pentru asta va plati. Sau cel putin sper ca va plati. Sunt singurele propozitii ce se pot spune si scrie daca ne intoarcem la fapte. Restul sunt rataciri pe miristile datului cu parerea. Rataciri iscate, in cea mai mare parte, de incredibila ura pe care o starneste Adrian Paunescu pentru simplu fapt ca exista. Inca.

N-am scris aceste randuri in apararea lui Adrian Paunescu. Distinsul poet nu e o fiinta fragila, usor de frant sub povara injuriilor. Stie sa se lupte. A dovedit-o la recenta sa conferinta de presa. Am scris aceste randuri in apararea unui principiu ce-ar trebui sa devina litera de lege daca Romania vrea sa intre in randul tarilor civilizate. Acest principiu se numeste al stabilirii precise a responsabilitatii. Responsabilitatea nenorocirii apartine in exclusivitate doamnei Carmen Natalia Paunescu. E absolut necesar sa precizam asta, pentru ca altfel vom da sansa altor autori de crime mai mult sau mai putin voluntare sa arunce responsabilitatea pe seama altora.

Nu e singurul lucru ce tine de interesul public. Un altul se refera la stirile din presa potrivit careia Carmen Paunescu e o recidivista in materie de incalcare a regulilor de circulatie. Daca distinsa soferita a mai comis accidente si daca i s-a dat inapoi carnetul, atunci vinovati moral de tragedie sunt cei care au comis aceasta ilegalitate. Stabii care au decis inapoierea carnetului. Senatorul Adrian Paunescu, daca a intervenit pentru asa ceva. Cu un minim de efort s-ar fi putut afla aceste lucruri. Si pe baza unor documente zdrobitoare, s-ar fi putut cere nu numai retragerea lui Adrian Paunescu din politica, dar si demisia celor din Politie care au fost atat de binevoitori cu doamna. Aceasta ancheta n-a avut loc. Si astfel, Everestul de opinii crescut pe faptele de la Pielesti n-a schimbat nimic in tochitura noastra balcanica, in afara poeziei scrise de Adrian Paunescu pe seama momentului. Care poezie nu sunt atat de sigur ca va schimba ceva. Nici macar in istoria literaturii.

Intr-un singur punct senatorul Adrian Paunescu putea fi atacat cu violenta. Daca ar fi intervenit pentru musamalizarea cazului. Pentru a descoperi asa ceva era nevoie de un efort de investigatii. N-am gasit in presa nici un rand pe aceasta tema. De unde trag concluzia ca aceasta problema - de maxim interes public - n-a interesat pe nimeni. A interesat, in schimb, faptul ca Adrian Paunescu n-ar fi pus ochii pe Carmen Antal, daca aceasta n-ar fi fost unguroaica. De unde am trage concluzia ca nu numai Adrian Paunescu e responsabil de accident, ci si Regele Mihai I. Majestatea Sa e autorul actului de la 23 august 1944 prin care Ardealul a revenit la patria mama. Daca nu era acest act, Ardealul ar fi ramas Ungariei. Cu Carmen Antal cu tot. Si tragedia de la Pielesti n-ar fi avut loc!