Structurile PSD din teritoriu n-au mai mobilizat electoratul propriu la vot. De ce? Sunt mai mul-te răspunsuri posibile: N-au reuşit. Au primit semnal de la centru să nu se ostenească. Au stat dinadins cu măinile in săn pentru a-l boicota pe Mircea Geoană.
Cred că sunt printre puţinii jurnalişti care au avut curiozitatea de a studia rezultatele la Referendumul din 19 mai 2007 la nivelul fiecărui judeţ. M-a impins la această aventură o intrebare căreia nu i s-a dat răspuns pănă acum, fie şi din simplu motiv că Referendumul n-a făcut obiectul unei dezbateri minime in presă cu participarea analiştilor sociologilor, politicienilor. Văzut doar ca un meci intre Traian Băsescu şi PD, pe de o parte, şi PSD-PNL-PC-PRM-UDMR, pe de altă parte, Referendumul a fost văduvit de dimensiunea sa esenţială. Cea de test electoral in perspectiva şirului de scrutine care stau in faţa Romăniei in 2007-2008 şi 2009.
Intrebarea cu pricina se referă la prezenţa la vot:
De ce n-au ieşit romănii din case pentru a se pronunţa intr-o chestiune ce avea toate datele de a asigura un procent spectaculos de participare:
1) Era o premieră in istoria Romăniei moderne. Pentru prima dată nu numai după decembrie 1989, dar şi după 1859, anul Unirii, şeful statului putea fi răsturnat şi altfel decăt printr-un complot.
2) Viza cea mai inaltă funcţie de stat.
3) Se referea la unul dintre cele mai spectaculoase personaje postdecembriste: Traian Băsescu, binecuvăntat de sondaje mai mult sau mai puţin corecte cu o imensă popularitate.
4) Viza soarta unui om şi nu a unei idei abstracte.
Constatarea cea mai izbitoare la studierea rezultatelor pe judeţe e următoarea:
Unei prezenţe la vot peste media de 44,45% ii corespunde un vot impotriva demiterii peste media de 74,48%. Aşadar, acolo unde romănii au ieşit la vot au făcut-o pentru Traian Băsescu.
Bucureşti, Sibiu, Constanţa, Braşov, Alba, Timiş, Cluj, Arad, judeţe cu o prezenţă peste medie, au inregistrat procentaje spectaculoase in favoarea preşedintelui, precum 85,07 (Sibiu), 82,6% (Timiş), 82,79% (Arad), 81,29% (Braşov). In această listă, Bucureştii ocupă un loc aparte: deşi pe poziţia intăi in materie de participare (51,68%), Capitala ocupă poziţia a 8-a (doar 76,52%) in materie de voturi in favoarea lui Traian Băsescu. In schimb, acolo unde prezenţa la vot a fost sub procentajul pe ţară, voturile pentru Traian Băsescu au fost şi ele sub procentajul pe ţară. Ca, de exemplu, Botoşani (prezenţa 39,51%, voturi pentru Traian Băsescu, 59.14), Olt (41,75%, voturi pentru, 63,35%), Teleorman (43,47%, voturi pentru, 61,53%), Vaslui (39,95%, voturi pentru 35,34%), Giurgiu (38,12%, voturi pentru 29,77%).
O simplă privire aruncată asupra acestei statistici ne permite o concluzie:
In judeţele cu organizaţii PSD slabe (cele din Ardeal, coordonate de aşa-zisul Grup de la Cluj), lumea a ieşit la vot şi a fost pentru Traian Băsescu. In judeţele PSD cu organizaţii puternice, lumea n-a ieşit la vot. Cei care au ieşit au dat o medie sub cea pe ţară in favoarea lui Traian Băsescu. După Referendum, PSD lasă impresia unei corăbii bete in materie de concluzii. Aşa-zisul Grup de la Cluj (alcătuit din doi inşi mari şi laţi, Ioan Rus şi Vasile Dăncu) a umplut ziarele şi televiziunile cu concluzia lor potrivit căreia suspendarea a fost un act catastrofal al PSD.
O concluzie trasă de Vasile Dăncu, in calitatea sa de vicepreşedinte in Domeniul Analiză Politică şi Comunicare, din analiza pe care va fi făcut-o in somn, probabil.
La nivelul conducerii PSD a avut loc o analiză? O analiză temeinică, avănd drept punct central răspunsul la intrebarea: de ce n-a ieşit electoratul PSD la vot? I-am pus această intrebare lui Bogdan Niculescu Duvăz, unul dintre liderii PSD cu o mare disponibilitate de comunicare, la emisiunea Zig-zag cu Ion Cristoiu de pe Antena 3, duminică, 3 iunie 2007. Mi-a răspuns că n-are cunoştinţă de o asemenea analiză.
Şi-l cred.
Dacă ar fi avut loc o asemenea analiză, s-ar fi putut găsi două explicaţii la rezultatele Referendumului pe judeţe:
1. S-a furat pe rupte, la nivel central, prin şmecheria cu listele suplimentare. O şmecherie confirmată de faptul că nici acum, la aproape două săptămăni de la Referendum, nu ştim căţi inşi au votat pe liste suplimentare.
2. Structurile PSD din teritoriu n-au mai mobilizat electoratul propriu la vot.
De ce?
Sunt mai multe răspunsuri posibile:
1. N-au reuşit
2. Au primit semnal de la centru să nu se ostenească
3. Au stat dinadins cu măinile in săn pentru a-l boicota pe Mircea Geoană.
Cel de-al treilea răspuns capătă certitudine, dacă luăm in calcul campania dusă impotriva lui Mircea Geoană şi a altor adepţi ai suspendării din PSD de către aşa-zisul Grup de la Cluj, responsabil de eşecul Referendumului in teritoriile pe care le controlează.
Şi-a găsit o nouă expresie faptică blestemul nărav al PSD-iştilor de a se lucra pe ascuns in detrimentul partidului.
Intrebarea cu pricina se referă la prezenţa la vot:
De ce n-au ieşit romănii din case pentru a se pronunţa intr-o chestiune ce avea toate datele de a asigura un procent spectaculos de participare:
1) Era o premieră in istoria Romăniei moderne. Pentru prima dată nu numai după decembrie 1989, dar şi după 1859, anul Unirii, şeful statului putea fi răsturnat şi altfel decăt printr-un complot.
2) Viza cea mai inaltă funcţie de stat.
3) Se referea la unul dintre cele mai spectaculoase personaje postdecembriste: Traian Băsescu, binecuvăntat de sondaje mai mult sau mai puţin corecte cu o imensă popularitate.
4) Viza soarta unui om şi nu a unei idei abstracte.
Constatarea cea mai izbitoare la studierea rezultatelor pe judeţe e următoarea:
Unei prezenţe la vot peste media de 44,45% ii corespunde un vot impotriva demiterii peste media de 74,48%. Aşadar, acolo unde romănii au ieşit la vot au făcut-o pentru Traian Băsescu.
Bucureşti, Sibiu, Constanţa, Braşov, Alba, Timiş, Cluj, Arad, judeţe cu o prezenţă peste medie, au inregistrat procentaje spectaculoase in favoarea preşedintelui, precum 85,07 (Sibiu), 82,6% (Timiş), 82,79% (Arad), 81,29% (Braşov). In această listă, Bucureştii ocupă un loc aparte: deşi pe poziţia intăi in materie de participare (51,68%), Capitala ocupă poziţia a 8-a (doar 76,52%) in materie de voturi in favoarea lui Traian Băsescu. In schimb, acolo unde prezenţa la vot a fost sub procentajul pe ţară, voturile pentru Traian Băsescu au fost şi ele sub procentajul pe ţară. Ca, de exemplu, Botoşani (prezenţa 39,51%, voturi pentru Traian Băsescu, 59.14), Olt (41,75%, voturi pentru, 63,35%), Teleorman (43,47%, voturi pentru, 61,53%), Vaslui (39,95%, voturi pentru 35,34%), Giurgiu (38,12%, voturi pentru 29,77%).
O simplă privire aruncată asupra acestei statistici ne permite o concluzie:
In judeţele cu organizaţii PSD slabe (cele din Ardeal, coordonate de aşa-zisul Grup de la Cluj), lumea a ieşit la vot şi a fost pentru Traian Băsescu. In judeţele PSD cu organizaţii puternice, lumea n-a ieşit la vot. Cei care au ieşit au dat o medie sub cea pe ţară in favoarea lui Traian Băsescu. După Referendum, PSD lasă impresia unei corăbii bete in materie de concluzii. Aşa-zisul Grup de la Cluj (alcătuit din doi inşi mari şi laţi, Ioan Rus şi Vasile Dăncu) a umplut ziarele şi televiziunile cu concluzia lor potrivit căreia suspendarea a fost un act catastrofal al PSD.
O concluzie trasă de Vasile Dăncu, in calitatea sa de vicepreşedinte in Domeniul Analiză Politică şi Comunicare, din analiza pe care va fi făcut-o in somn, probabil.
La nivelul conducerii PSD a avut loc o analiză? O analiză temeinică, avănd drept punct central răspunsul la intrebarea: de ce n-a ieşit electoratul PSD la vot? I-am pus această intrebare lui Bogdan Niculescu Duvăz, unul dintre liderii PSD cu o mare disponibilitate de comunicare, la emisiunea Zig-zag cu Ion Cristoiu de pe Antena 3, duminică, 3 iunie 2007. Mi-a răspuns că n-are cunoştinţă de o asemenea analiză.
Şi-l cred.
Dacă ar fi avut loc o asemenea analiză, s-ar fi putut găsi două explicaţii la rezultatele Referendumului pe judeţe:
1. S-a furat pe rupte, la nivel central, prin şmecheria cu listele suplimentare. O şmecherie confirmată de faptul că nici acum, la aproape două săptămăni de la Referendum, nu ştim căţi inşi au votat pe liste suplimentare.
2. Structurile PSD din teritoriu n-au mai mobilizat electoratul propriu la vot.
De ce?
Sunt mai multe răspunsuri posibile:
1. N-au reuşit
2. Au primit semnal de la centru să nu se ostenească
3. Au stat dinadins cu măinile in săn pentru a-l boicota pe Mircea Geoană.
Cel de-al treilea răspuns capătă certitudine, dacă luăm in calcul campania dusă impotriva lui Mircea Geoană şi a altor adepţi ai suspendării din PSD de către aşa-zisul Grup de la Cluj, responsabil de eşecul Referendumului in teritoriile pe care le controlează.
Şi-a găsit o nouă expresie faptică blestemul nărav al PSD-iştilor de a se lucra pe ascuns in detrimentul partidului.
Citește pe Antena3.ro